Biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului, aflată încă în fază de construcţie, se află situată în localitatea Cumpărătura, la mijlocul distanţei dintre oraşele Suceava şi Fălticeni, pe drumul european E85.
Localitatea Cumpărătura se află la confluenţa dintre Podişul Sucevei şi Podişul Fălticenilor, învecinându-se la nord cu oraşul Suceava, la est cu localitatea Bosanci, la sud cu localitatea Buneşti, iar la vest cu localitatea Moara. Teritorial şi administrativ aparţine comunei Bosanci şi îşi are începuturile după perioada Primului Război Mondial. Denumirea de Cumpărătura vine, la propriu, de la cumpărarea terenurilor agricole din zonă de către locuitorii comunei Bosanci de la prinţul Mihail Sturdza (1886-1980), fost diplomat de carieră, doctor în drept internaţional, memorialist şi om politic român, ministru al afacerilor străine al României (14 septembrie 1940 – 26 ianuarie 1941), cel care deţinea aceste moşii. Din acel moment, au început să apară locuinţe sporadice situate în diferite locuri unde oamenii deţineau terenuri, fenomen ce a stagnat în perioada regimului comunist, când s-a încercat o sistematizare agricolă pentru extinderea terenurilor colectivizate. În acest sens, au fost translate unele gospodării, altele pur şi simplu au fost dărâmate, familiile s-au întors în Bosanci, iar celor care totuşi au rămas li s-a interzis să mai construiască alte anexe sau case de locuit. Cu toate acestea, localitatea a supravieţuit vitregiilor vremurilor şi iată că astăzi se extinde şi parcă înfloreşte pe zi ce trece.
Deşi localitatea datează, după cum am menţionat, după Primul Război Mondial, în ceea ce priveşte biserica, aceasta nu a existat până în anul 1948, deoarece populaţia se deplasa la Bosanci pentru diferitele nevoi spirituale, acolo existând o biserică impresionantă, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, construită între anii 1902-1905 şi din daniile prinţului Sturdza (jumătate din costuri), după planurile arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer. Cu timpul însă s-a simţit nevoia unei biserici în mijlocul comunităţii, dar resursele credincioşilor pentru a construi una din temelii erau foarte reduse, aşa că s-au orientat spre o altă variantă, luând exemplul celor din localitatea Moara Nica, care în anul 1920 au strămutat din Bosanci o biserică din lemn datând din anul 1774, construită de meşterii populari Chiril Ungureanu şi Crăciun Cazac din Udeşti, şi de care nu mai era nevoie după construirea celei noi din 1907. Tot în aceeaşi manieră, locuitorii din Cumpărătura au identificat o biserică din lemn de care nu mai era nevoie, după construirea uneia noi în satul Poiana Brusturi din judeţul Neamţ. Au cumpărat-o şi au transportat-o la Cumpărătura cu ajutorul căruţelor, biserica putând fi demontată datorită faptului că era construită din bârne.
Această biserică datează din secolul XVIII (anul 1792), are hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva şi a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava în anul 2010 la numărul 243, având codul LMI de clasificare SV-II-m-B-05525. Anul acesta al construcţiei este consemnat în cronica parohiei şi săpat pe rama uşii de intrare în pronaos. După alte surse, biserica ar fi fost construită în anul 1787.
Biserica a fost construită în plan dreptunghiular decroşată, pronaos poligonal şi pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Construită din lemn de brad, pereţii săi sunt placaţi cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperişul bisericii este cu pantă înaltă; iniţial era acoperită cu draniţă, iar acum cu tablă.
Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi şi are un cafas (balcon) adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată şi este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic şi două în peretele sudic.
Altarul este pentagonal, decroşat de restul corpului bisericii şi este prevăzut cu proscomidiar de diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului şi câte una de dimensiuni mici în pereţii proscomidiarului şi diaconiconului.
Biserica nu a fost pictată, pe pereţi aflându-se icoane pictate pe lemn sau sticlă. Singura parte pictată a edificiului este catapeteasma, unde se află icoane pictate în ulei, în stil bizantin, de un pictor român anonim. Acest locaş de cult nu deţine obiecte de valoare artistică şi istorică, biserica nefiind restaurată niciodată.
Odată strămutată la Cumpărătura, biserica a fost reclădită pe un teren donat de o femeie, Domnica Bujoreanu (1880-1953) din satul Bosanci, pentru biserică şi cimitir. Anul sfinţirii bisericii este 1951, de către episcopul Partenie Ciopron, episcop al Armatei în perioada 1937-1948, iar apoi episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1962-1978. În anul 1951, episcopul Partenie Ciopron era stareţ al Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (12 martie 1950 – 16 decembrie 1961), ca delegat al mitropolitului Sebastian Rusan să-l reprezinte la hramuri, praznice împărăteşti sau sfinţiri de biserici.
Până în anul 1991, satul Cumpărătura figura ca filie a parohiei Bosanci, preoţii slujitori la biserica Cumpărătura fiind parohii din Bosanci. Au slujit aici preoţii Constantin Ignătescu, Alexandru Galaţian, Miltiade Iftode, Traian Traci, Vasile Butnariu, Traian Coclici şi Ioan Irimescu. După anul 1991, filia Cumpărătura devine parohie odată cu venirea aici a preotului Lazăr Croitor care a făcut demersurile necesare obţinerii aprobărilor. După părintele Lazăr Croitor au activat şi alţi preoţi: Iulian Florea şi Florin Dura.
Din anul 2008 s-au făcut demersurile necesare pentru construirea unei noi biserici cu hramul Naşterea Maicii Domnului, dar care a păstrat însă şi pe cel vechi al Sfintei Cuvioase Parascheva, din dorinţa credincioşilor de a avea un locaş de cult nou şi corespunzător condiţiilor actuale, cât şi datorită faptului că biserica veche este de multe ori neîncăpătoare în momentele importante din viaţa liturgică a enoriaşilor săi. În acest sens, printr-o hotărâre a Consiliului Parohial din 30 martie 2008 şi înregistrată în raportul nr. 836/ 31 martie 2008 al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Pimen ne-a acordat arhiereasca binecuvântare pentru construcţia noii biserici.
După obţinerea tuturor avizelor necesare şi finalizarea proiectului arhitectural şi de rezistenţă de către dl arh. Gheorghe Bratiloveanu şi dl ing. Viorel Thuruczy, în luna martie a anului 2009 s-au început lucrările de construcţie la noua biserică. Autorizaţia de construire nr. 27/23 martie 2009 prevedea executarea lucrărilor de construire pentru: biserică, cimitir, împrejmuire, bazin vidanjabil şi parcare. Terenul pe care s-a amplasat noua biserică este situat în intravilanul satului Cumpărătura, în vecinătatea drumului naţional DN 2 (E85). Clădirea bisericii, cu dimensiunile în plan de 28×9,50 metri, s-a amplasat la distanţa de 35 metri faţă de axul drumului judeţean. Biserica este prevăzută cu demisol şi parter. La demisol s-au prevăzut două accese având spaţii pentru oficieri parastase şi prăznicar cu un mic oficiu; la intrare, accesul se face printr-un pridvor închis cu uşi în două canate, iar în partea de vest edificiul este prevăzută cu o intrare dublă cu doua uşi într-un singur canat, cu bolţi sprijinite pe coloane rotunde. Altarul este prevăzut cu o uşă de serviciu ce serveşte şi pentru evacuare în caz de urgenţă. Biserica este construită din cărămidă, în formă de cruce şi este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar, deasupra pridvorului aflându-se turnul clopotniţă prin care se face şi intrarea în biserică. În momentul de faţă lucrările de construire au ajuns la cota 9,20 metri, la şarpantă fiind construite doar turnul principal cu cupolă de deasupra naosului cu tot cu acoperiş, învelitoare de tablă din cupru având montată şi crucea, iar la clopotniţă de asemenea a fost executat acoperişul şi s-au montat învelitoarea din tablă de cupru şi crucea. Biserica este prevăzută cu cafas (balcon) ce asigură accesul în clopotniţă, sub aceasta fiind prevăzute o bibliotecă şi un oficiu parohial.
Hramul bisericii, Naşterea Maicii Domnului, a fost ales de credincioşii parohiei noastre în semn de recunoştinţă şi dragoste faţă de Maica Domului, cât şi datorită faptului că am dorit ca localitatea noastră să fie pusă în acest fel sub ocrotirea şi acoperământul Maicii Domnului, în comuna Bosanci mai existând o biserică ce poartă un hram al ei, şi anume 15 august, Adormirea Maicii Domnului. Aceste două mari sărbători care străjuiesc sfârşitul şi începutul anului bisericesc (1 septembrie) aduc binecuvântarea lui Dumnezeu şi asupra localităţilor noastre.
Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului o prăznuim în fiecare an la data de 8 septembrie şi este, după cum am menţionat, prima sărbătoare a anului bisericesc, care începe la 1 septembrie, spre deosebire de anul civil; potrivit tradiţiei vechi testamentare, în această zi s-a început creaţia lumii şi tot în această zi Şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică. Despre acest eveniment important, cât şi despre viaţa Maicii Domnului, Sfânta Scriptură nu ne oferă nicio informaţie, înţelegând prin aceasta discreţia şi smerenia Fecioarei Maria.
Informaţiile despre Naşterea Maicii Domnului sunt luate din scrieri necanonice sau apocrife, precum Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul II (anul 145). Din a-ceastă scriere aflăm că Sfinţii Ioachim şi Ana erau înaintaţi în vârstă şi nu aveau copii, dar stăruiau în rugăciune ca Domnul să le dăruiască un copil. Dumnezeu le ascultă rugăciunea şi, astfel, Ana, fiind socotită stearpă, o naşte pe Maica Domnului. Şi alte femei considerate sterpe din Vechiul Testament s-au învrednicit să nască copii în mod minunat, însă toate au născut băieţi, numai Ana, soţia lui Ioachim, va naşte o fată, pe care Dumnezeu o alege să-L nască pe Hristos.
Sfântul Ioan Damaschin ne lămureşte şi de ce Fecioara s-a născut dintr-o femeie stearpă: „Fiindcă trebuia ca singurul lucru nou sub soare, începătura minunilor, să fie preîntâmpinat de minuni şi, încet-încet, din cele mai smerite să se nască cele mai mari. Dar ar mai fi un lucru. Prin naşterea Mariei, firea s-a biruit prin har şi a rămas supusă, necutezând să o ia înainte. Firea a aşteptat neroditoare, până când harul a înflorit rodul”.
Naşterea Maicii Domnului aduce bucurie la toată lumea după cum vesteşte troparul închinat acestei sărbători. Dacă Eva a dus în lume blestemul, Maria a adus binecuvântarea; dacă Eva a adus moartea, Maria a adus viaţa cea adevărată; dacă Eva s-a făcut pricinuitoare căderii primilor oameni, Maria, prin ascultare şi smerenie, a devenit pricina binecuvântării şi a bucuriei.
În icoana Naşterii Maicii Domnului, Sfânta Ana îşi sprijină capul pe mâna stângă, semn al neînţelegerii tainei petrecute. Priveşte către fiica sa şi nu-şi poate explica minunea. Ea este reprezentată stând pe pat, înconjurată de câteva femei tinere care se grăbesc să-i dea de mâncare. În unele icoane este redată şi întâlnirea lui Ioachim şi a Anei după vestirea îngerului că vor dobândi prunc. Cei doi părinţi se îmbrăţişează şi se sărută înaintea casei lor. Sfânta Ana spune bărbatului ei, potrivit Protoevangheliei: „Acum am cunoscut că Domnul Dumnezeu mult m-a binecuvântat…”.
Dacă în partea stângă a icoanei este redată Sfânta Ana, în partea dreaptă este reprezentat Ioachim în stare de rugăciune. În acest moment sfânt l-a găsit îngerul care i-a adus vestea ce l-a umplut de nespusă bucurie.
Culorile veşmintelor şi ale elementelor arhitecturale sunt vioaie, chipurile luminoase, după cum se şi cuvenea la naşterea unui prunc după mulţi ani de aşteptare.
Vechimea sărbătorii este atestată de faptul că era prezentă la creştinii copţi egipteni şi la cei iacobiţi sirieni – rupţi de Biserica Ortodoxă după Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon (451), unde s-au tratat subiecte cu privire la Firea (Natura) şi Ipostasul (Chipul) lui Hristos –, care celebrau această sărbătoare; de aici reiese că era deja în uz şi la ei înainte de separare. Începuturile sărbătorii trebuie încadrate însă între anii 431-451.
Biserica Romano-Catolică a adoptat sărbătoarea mai târziu, în timpul pontificatului papei Serghiei (687-701).
Sfântul Roman Melodul (secolul V) alcătuieşte condacul (compoziţie poetică de o strofă care conţine un rezumat al sărbătorii) şi icosul sărbătorii (se aşază după condac şi dezvoltă conţinutul acestuia într-o formă mai prozaică, fiind asemănătoare ca ritm), iar în secolul al VIII-lea , Sfântul Ioan Damaschin a alcătuit canonul ce se cânta la slujba Utreniei (de dimineaţă). Data de 8 septembrie a fost aleasă ca zi de prăznuire ca urmare a sfinţirii unei biserici închinată Maicii Domnului la Ierusalim, de către împărăteasa Aelia Eudoxia, soţia împăratului bizantin Arcadie (395-408).
Deşi Sfânta Scriptură nu vorbeşte direct despre Maica Domnului, totuşi în chip tainic o arată ca fiind aleasă de Dumnezeu pentru a mântui prin ea neamul omenesc. Mai întâi trebuie să o vedem pe Maica Domnului în promisiunea lui Dumnezeu de a răscumpăra păcatele lumii făcută încă de la începutul facerii (Facere 3, 15): „Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul”. Maica Domnului este închipuită şi de scara pe care a văzut-o patriarhul Iacov (Facere 28, 10-17) şi care unea cerul cu pământul: „Şi, spăimântându-se Iacov, a zis: «Cât de înfricoşător este locul acesta! Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!». Sfânta Fecioară uneşte cerul cu pământul, pe omeni cu Dumnezeu şi devine casă a lui Dumnezeu prin întruparea Fiului lui Dumnezeu în pântecele ei. Profetul Iezechiel proroceşte că Sfânta Maria va fi pururea Fecioară (Iezechiel 44, 1-2): „…iar poarta cea din afară a templului… era închisă. Şi mi-a zis Domnul: «Poarta aceasta va fi închisă, nu se va deschie, şi nici un om nu va intra prin ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi închisă». În cartea Pildele lui Solomon, Fecioara Maria este închipuită ca fiind „casa” pe care Înţelepciunea Divină şi-a pregătit-o Sieşi (Pildele lui Solomon 9, 1-11).
Prin cuvintele: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1,38), Fecioara Maria a acceptat să-L nască pe Hristos care avea să aducă izbăvirea lumii prin Patima Sa cea de bună voie pe cruce, dar lucrul acesta a fost posibil prin venirea pe lume a Maicii Sale, prin naşterea ei minunată din Ioachim şi Ana. De aici reiese importanţa sărbătorii şi bucuria pe care o aduce şi care se revarsă la toată lumea creştin-ortodoxă: „Naşterea ta de Dumnezeu Născătoare Fecioară bucurie a vestit la toată lumea, că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru. Şi dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; şi stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică”.
Pr. paroh MIHAI BRAHARIU
Comentarii