România s-a calificat la EURO 2016 dintr-o grupă cu Irlanda de Nord, Ungaria, Grecia, Finlanda şi Insulele Feroe. După ce au primit fotbal cu „pipeta” în preliminarii, suporterii români se aşteptau la ceva mai „consistent” la turneul final, însă au fost dezamăgiţi. Apropo de suporterii români, ei au fost senzaţionali în Franţa, chiar şi cu „caftul” din restaurant care a fost ca o plimbare în parc faţă de „războiul” ruso-englez.
După ce au văzut în ce grupă au „căzut”, „Meşterul Manole” şi ajutoarele sale, şi nu numai ei, s-au pus pe calcule. În meciul de deschidere cu Franţa, ca să nu luăm multe, băgăm doi „drujbari” la închidere şi dacă ne iese un egal sau pierdem la un gol suntem eroi. În partida următoare cu Elveţia, la fel, băgăm doi „ţapinari” la închidere pentru că este important să nu pierdem. În ultimul joc, cel cu prietenii noştri albanezi care nu ne-au mai învins de o viaţă de om, băgăm din nou „doi prelucrători prin aşchiere” la închidere poate de sperie de noi şi de data asta.
În consecinţă, meciul cu Franţa a fost încurajator, toată lumea ne-a lăudat şi pieptul plin de decoraţii al generalului s-a mai umflat puţin. Un singur lucru trebuie amintit, golul primit de „prinzătorul de fluturi” Florentin Tătăruşanu, care ar fi putut la golul primit măcar să-i umfle nasul coroiat al lui Giroud.
În grafic după înfrângerea la limită cu „cocoşii galici”, „Tata Puiu” şi-a continuat planul făcut înainte de EURO. Din nou a jucat cu doi mijlocaşi la închidere şi s-a descurcat o repriză, după care au urmat 45 de minute lamentabile cu „băieţii din Ţara Cantoanelor” şi a mai înregistrat o remiză, „specialitatea casei”. La finalul acestui meci, aşa cum spunea şi Dănuţ Lupu înainte de plecarea tricolorilor în Franţa, după spusele lui „Tata Puiu”, de vină au fost oboseala, bucătarul şi portarul de la hotel, pardon, de la castel.
Când toată suflarea fotbalistică din România aştepta o formulă de echipă ofensivă cu Albania, cu Sânmărtean, singurul jucător în stare să facă un „arabesc” cu mingea în formula de start, generalul a rămas „stick to the plan” şi a folosit din nou doi „mecanici” cu imaginaţie de nicovală la închidere. Rezultatul a fost superfain. După două şuturi pe spaţiul porţii, au urmat cele mai penibile momente din istoria naţionalei României. Preluări în care mingea tot sărea să-i muşte de buză pe atacanţi, şuturi în „bălării” şi alte execuţii demne de o formaţie de „diletanţi”. Două momente din prima repriză au atras atenţia cu prioritate. Primul a fost cel în care Prepeliţă a fost întors ca un „hamburger” de un atacant albanez în careu şi-şi scoate şi acum iarba din „portbagaj”. Al doilea este legat tot de „prinzătorul de fluturi” Florentin Tătăruşanu, care de data asta a fost ajutat şi de colegul său „italian” Chiricheş, ultimul uitându-se ca orbul la Mona Lisa la balonul trimis în poartă destul de „sadic” de Sadiku.
Au mai rămas 45 de minute din disputa cu Albania şi „Tata Puiu” îl aruncă în sfârşit în luptă pe Sânmărtean. „Meseriaşul” s-a străduit, dar nu a fost înţeles pe alocuri de coechipieri pentru că nu au jucat destul împreună. Fără să fim răi, au fost şi două situaţii bune de gol, prima, distrusă de arbitri şi cea de-a doua, şutul în transversală a lui Florin Andone. Aceste două momente de joc s-au pierdut însă printre alte faze „subţiri”, „rachete sol-aer” trimise de Stanciu şi două lovituri libere executate jenant. La una dintre ele faza a fost de râs. Lovitură liberă bună de pe partea dreaptă. În mod normal ea trebuie executată de un stângaci, însă surpriză, echipa României nu are un jucător de picior stâng, ci doar 11 „stângaci”. Şutul ar fi trebuit trimis de Măţel, care credem că nu a jucat fundaş stânga în viaţa lui, şi care a fost preferat „veteranului” Raţ şi noului venit Steliano Filip.
Am „păpat bătăiţă” de la albanezi şi sejurul în Franţa cu „Tata Puiu” s-a terminat. Păcat de suporterii români care au trebuit să asiste la acest supliciu, ei putând alege liniştiţi să meargă să culeagă muşeţel.
Selecţionerului, „Tata Puiu”, care abia aştepta să plece în concediu, îi recomandăm Insulele Galapagos, unde mai sunt „păsări” pe cale de dispariţie şi ne cerem scuze dacă am fost răi, pentru că atâta am putut. Să nu-l uităm totuşi nici pe preşedintele Burleanu căruia îi transmitem să uite ideea cu scările din Turnul Eiffel şi să urce puţin pe scările de la Chilia lui Daniil Sihastrul şi să încerce ceva pentru ca să nu ne facem de „merde” şi în preliminariile pentru Mondiale. Chiar dacă vom da „chix”, măcar să jucăm fotbal.
Jucătorilor echipei le transmit un „merci beaucoup” pentru că m-au lăsat să stau în fotoliu şi acum pot liniştit să beau cupa!
Comentarii