La Suceava, ieri a avut loc proiecţia filmului documentar „Bun de la natură”, film ce „înglobează esenţa relaţiei armonioase de mii de ani dintre om şi natură, însă pe care omul tinde să o ignore tot mai mult în secolul vitezei în care trăim” aflăm dintr-un comunicat de presă, cu precizarea că acest documentar are în vedere şi „modul în care în viaţa modernă se poate reconstrui şi dezvolta o colaborare echilibrată între om şi natură”.
Aflăm că soluţiile propuse ţin de echitabilitate şi de conceptul de a plăti sub o formă sau alta, fie prin plăţi pentru servicii de mediu, fie prin compensaţii celor care păstoresc zonele strict protejate, de a plăti pentru ceea ce natura ne oferă. Aceste mecanisme de recompensare pot garanta pe termen mediu şi lung sustenabilitatea şi dezvoltarea tuturor serviciilor pe care natura ni le oferă şi care fac referire la toate beneficiile, bunurile şi resursele pe care le primim şi de care ne bucurăm sau care ne bazăm afacerile, bunăstarea şi dezvoltarea economică a societăţii.
„Sistemul de plăţi pentru serviciile de mediu este bazat pe principiul solidarităţii: beneficiarii acestor servicii, conştienţi sau conştientizaţi de importanţa gospodăririi sustenabile a ecosistemelor naturale, trebuie să contribuie financiar alături de proprietarii sau administratorii de pădure care sunt fie vitregiţi de recoltarea produselor ce ar putea fi recoltate în mod obişnuit dintr-un ecosistem în care nu sunt impuse restricţii, fie fac eforturi majore pentru a susţine menţinerea ecosistemelor într-o formă nealterată astfel încât calitatea serviciilor oferite de acestea să nu sufere deprecieri” a spus Gabriel Duduman, expert forestier proiect din partea Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.
„Filmul «Bun de la natura» a fost realizat în cadrul proiectului Solidaron, prin care s-au evaluat şi cuantificat costurile şi beneficiile a două categorii de ecosisteme, forestiere şi acvatice, a serviciilor de mediu aferente acestor ecosisteme, dar şi a costurilor de administrare a beneficiarilor direcţi ai ecosistemelor analizate din Parcul Natural Munţii Maramureşului, cu scopul final de a îmbunătăţi cadrul legislativ relevant. Rezultatele obţinute pot fi replicate la nivel naţional şi folosite pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul factorilor de decizie cu privire la importanţa ariilor protejate pentru economia şi bunăstarea oamenilor” a făcut cunoscut Alexandra Puşcaş, manager proiect, WWF-România.
Comentarii