La Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei, generozitatea se învaţă la clasa pregătitoare

 În preajma marii sărbători a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, oamenii devin mai buni, mai atenţi la suferinţele şi neajunsurile celor din jur, sunt mai înţelegători şi mai generoşi. Important este ca în actele de caritate, de binefacere pentru aproapele aflat în dificultate, adulţii să îi antreneze şi pe copii. Numai aşa aceştia vor învăţa lecţia generozităţii şi o vor practica întreaga viaţă… Cu sensibilitatea, cu inima lor nevinovată, cu compasiunea, cu tot efortul şi puterea de convingere, cu creativitatea lor nemărginită, copiii sunt capabili de fapte cu adevărat ieşite din comun…

Este şi cazul celor 32 de prichindei: Octavian, Daniel, Gabriel, Alexandru, Cătălin, Darius, Nicoleta, Mihai, Darius, Andrei, Andrei, Rareş, Amalia, Andrei, Ştefan, Adrian, Ionuţ, Francesco, Cristina, Ana-Maria, Teodora, Sara, Rebecca, Andrei, Raluca, Adelina-Gabriela, Lucas-Alexandru, Răzvan-Andrei, Alexandra, Vlad, David şi Bogdan, toţi de la clasa pregătitoare „Licuricii”, condusă de dna înv. Viorica Afloarei, de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei. Când li s-a solicitat sprijinul pentru Mihnea, au început, de îndată, să caute soluţii. O chetă în rândul elevilor din şcoală ar fi fost posibilă, dar suma care s-ar fi adunat ar fi fost insuficientă.

Cum dna Afloarei este o maestră a abilităţilor practice, are fantezie cu carul şi idei de-a dreptul spectaculoase, a fost de ajuns ca părinţi şi elevi să fie convocaţi la o întâlnire de suflet, în care au aflat despre cazul lui Ioan-Mihnea Coman, un băieţel care la toamnă ar trebui să păşească pragul şcolii, într-o clasă pregătitoare… Numai că Mihnea are nevoie de tratament, un tratament îndelungat şi costisitor, mult peste posibilităţile financiare ale familiei. Diagnosticul este unul complicat: paralizie cerebrală infantilă, stadiul III GMFCS, tetrapareză forma diskinetică, retard psihic şi de limbaj, sechele de rahitism.

Împreună, învăţătoarea cu elevii şi părinţii acestora au hotărât să realizeze lucrări de artă decorativă şi să organizeze o licitaţie, în care să-şi vândă creaţiile şi să adune o sumă. Mai bine de o lună, mânuţele copiilor au îndoit hârtia, au pliat-o, au mototolit-o, după caz, apoi au lipit-o pe suport de carton, polistiren, sac sau pânză. Nu s-au ferit nici de tehnicile mai complicate: origami, tangram sau quilling. Au utilizat materiale diverse, unele refolosibile: fire de aţă şi de lână, rămurele de copaci, conuri de brad, nasturi, vată, mărgele, PET-uri, coji de ouă şi ouă întregi, boabe de porumb, de orez, de cafea, susan sau in, hârtie colorată, bucăţi de pânză, aracet, vopsele, câte şi mai câte…

Numai în situaţii deosebite copiii au acceptat ajutorul părinţilor sau al bunicilor. De aceea au avut argumente extrem de convingătoare pe scena Casei de Cultură „Platon Pardău”, în spectacolul „Dar de la copii pentru copii”, în faţa unei săli pline, când au pornit licitarea, de la o sumă mai mare ori mai mică. Toţi şi-au evaluat corect munca, partea de suflet investită şi dorinţa ca Mihnea să câştige lupta cu boala. De menţionat că nicio lucrare nu s-a adjudecat sub 70 de lei, iar cea mai scumpă a adus în puşculiţă 400 de lei. În total, din cele 80 de lucrări (colaje, ornamente de Paşte, tablouri, machete), micuţii au reuşit să adune importanta sumă de 13400 lei, sumă care a fost înmânată mamei lui Mihnea, pe loc. E de prisos să spunem că au curs lacrimi şi de o parte, şi de cealaltă, că nimeni din cei prezenţi n-a rămas insensibil – de la preoţi, la oameni de afaceri, de la părinţi şi bunici, la prieteni de familie şi rude ale elevilor, ba chiar şi doi primari: Ilie Boncheş, primarul municipiului Vatra Dornei, care a achiziţionat o serie de lucrări, şi primarul din Poiana Stampei, ing. Viluţ Mezdrea, care părea că şi-a dat indemnizaţia pe un an de zile pentru cauza lui Mihnea.

Între etapele de licitaţie, „Licuricii” de la clasa pregătitoare au demonstrat că ştiu să recite, să cânte, să danseze. Nimeni nu şi-a dat seama cum s-au scurs trei ore şi jumătate, totul fiind extrem de bine pus la punct şi captivant, derulându-se după un scenariu şi o regie riguroase, gândite de doamna Viorica Afloarei, sprijinită de colaboratorii dânsei: prof. Vasile Moroşan – acompaniament instrumental, Sânziana Roşuş – coregrafie, prof. Adriana Boncheş – limba germană.

La final, când cortina a căzut şi prin sală mai întârziau doar organizatorii şi cei cu disponibilitate pentru ajutor, ne-am adresat, normal, cu întrebarea: „Ce părere aveţi…?”. A binevoit să răspundă dna Oana Rîpan: „O felicit pe dna înv. Viorica Afloarei pentru că a creat o adevărată echipă, formată din părinţi şi copii, îi felicit pe părinţi pentru susţinere, dar cel mai mult ţin să-i felicit pe «Licurici» pentru toată munca lor şi, mai ales, pentru modul în care ştiu să se mobilizeze atunci când este nevoie”.

Dna Oltea Vasiluţ ne-a spus: „În calitate de bunică în primul rând, cât şi de educatoare, pensionară la ora actuală, mărturisesc că asemenea acţiuni sensibilizează atât sufletul copilului, cât şi al adulţilor. I-am urmărit cu atenţie pe nepoţii mei, Ada şi Vlăduţ, cu câtă grijă au lucrat ceea ce şi-au propus, spunând că «lucrările trebuie să fie foarte frumoase, să le poată vinde cu cât mai mulţi bani, pentru a ajuta un copil bolnav»”.

ANICA FACINA