O secvenţă…

Dacă în urmă cu o săptămână, de Ziua mondială a libertăţii presei, deplângeam absenţa unor informaţii actuale şi valide despre starea presei româneşti în aceste momente, iată că ulterior am aflat despre lansarea, chiar pe 3 mai a.c. (însă documentul a fost dat publicităţii pe 6 mai), a raportului FreeEx al ActiveWatch (din reţeaua Reporteri fără Frontiere), intitulat „Libertatea presei în România, 2015-2016”. Un raport de aproape 100 de pagini, credem că foarte interesant nu doar pentru ziarişti, cât şi pentru toţi cei care, într-un fel sau altul, se arată interesaţi dacă nu de presă în ansamblul ei, măcar de informaţia pe care curent ori sporadic o consumă (plătind pentru ea ori consultând-o gratis) şi, nicidecum în ultimul rând, de informaţia pe care sunt interesaţi s-o transmită. Întrucât, acum ca întotdeauna, presa, aspectul ei de conţinut, circulaţia sa etc. reprezintă doar o secvenţă mai mult sau mai puţin la vedere a unor mecanisme (fără a fi ierarhizate în această înşiruire) sociale, economice, politice, administrative. Iată, un fapt grăitor poate fi şi cel că, potrivit uneia dintre cele mai ştiute agenţii de auditare a presei tipărite, două tabloide au vânzări de aprox. 90.000 ex./zi, fiind urmate, la imensă distanţă, de câteva publicaţii naţionale generaliste, unele definindu-se a fi „de calitate”, ale căror performanţe sunt în zona a 10.000 ex./zi. Estimp, nu rareori, nu puţine voci din marele public clamează (inclusiv acuzând anumite formate tv) „tabloidizarea” presei autohtone. De parcă astfel de produse de succes şi, totodată, ajunse de circumstanţială ocară ar fi, doar prin simplul fapt că există, vârâte (contra cost) pe gâtul cuiva. Iată, în acelaşi context, ce poate spune faptul că, adesea hulite, două posturi de ştiri (găzduind zilnic numeroase talk show-uri cu mize politice) ocupau împreună, la finele anului trecut, cu formatele lor, potrivit audienţelor înregistrate, primele 13 poziţii într-un clasament de gen?!