În anii ’80, când încercam să desluşesc oarecum tainele jocului cu balonul rotund, mă pregăteam împreună cu colegii mei juniori, bineînţeles, pe terenul „Unirea”. Până să înceapă antrenamentul făceam doi paşi pentru că auzeam sunetul mingii de tenis. Atunci, pentru prima dată am văzut la Suceava meciuri adevărate, aşa cum în acele vremuri mai vedeam la televizor cu Ilie Năstase, Ion Ţiriac sau chiar Björn Borg sau McEnroe. Cine juca pe terenul din complexul „Unirea”? Vasile Pescaru şi Gigi Beraru.
Cei doi arătau excelent şi din punct de vedere atletic şi tehnic, părând a fi doi muşchetari care se duelau. Am fost captivat de tenisul lor şi, clar, am făcut vreo două ture de stadion în plus pentru că am întârziat la antrenament. Anii au trecut şi l-am revăzut pe Vasile Pescaru în competiţiile de veterani, un adevărat talent la orice vârstă.
Vasile Pescaru a fost unul dintre pionierii tenisului sucevean, multiplu campion naţional şi judeţean şi la simplu şi la dublu în competiţiile de veterani. Din păcate, zilele trecute am aflat de trecerea lui prematură în nefiinţă şi regret nespus dispariţia acestui jucător rasat. Prietenii săi din Asociaţia Judeţeană de Tenis şi de la Clubul „Select” sunt alături de familia sa şi nu-l vor uita niciodată pe acest jucător deosebit.
Comentarii