La sfârşitul săptămânii trecute conducerea Primăriei Fălticeni, operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare, epurare şi de colectare şi transport a gunoiului menajer s-au întâlnit în sala de şedinţe a Primăriei Fălticeni cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari din localitate. Principala problemă discutată a fost datoria de peste 1,85 milioane lei a populaţiei care locuieşte la bloc către operatorii de servicii ACET (alimentare cu apă potabilă şi canalizare) şi Goscom (colectat şi transport gunoi menajer).
Fălticenenii, îndemnaţi să participe la deciziile care se iau în cadrul asociaţiilor de proprietari
Au fost abordate şi discuţii privind organizarea adunărilor generale în asociaţiile de proprietari până pe 31 martie, adunări care trebuie anunţate Compartimentului îndrumare asociaţii proprietari din cadrul Primăriei (şi la care vor participa primarul sau viceprimarul municipiului şi un funcţionar public responsabil cu relaţia dintre administraţia publică şi asociaţiile de proprietari), amenajarea spaţiilor verzi din jurul blocurilor, realizarea şi păstrarea curăţeniei dintre blocuri, campania de plantare de copaci din primăvară, amenajarea de noi spaţii de parcare, toaletarea arborilor, amenajarea de spaţii de joacă sau de recreere.
Primarul Cătălin Coman şi viceprimarul Constantin Bulaicon au vrut să afle de la responsabilii asociaţiilor de proprietari aşteptările fălticenenilor care locuiesc la bloc pentru a vedea în ce măsură municipalitatea poate continua şi în acest an o serie de lucrări edilitare: lucrări de lărgire a zonelor carosabile dintre blocuri, asfaltări, amenajări şi împrejmuiri ale spaţiilor verzi, montarea mobilierului urban.
Primarul Cătălin Coman le-a readus aminte fălticenenilor care locuiesc la bloc că au posibilitatea de a se implica în deciziile care se iau în cadrul asociaţiilor de proprietari, participând la adunările generale. Obligaţia de a organiza aceste şedinţe le revine celor care conduc asociaţiile de proprietari, datele, orele şi locaţiile în care se vor desfăşura adunările generale urmând a fi publicate pe site-ul Primăriei Fălticeni, Falticeni.ro.
Una din cele mai mari probleme cu care se confruntă asociaţiile de proprietari din Fălticeni este colectarea sumelor pentru serviciile prestate de ACET şi Goscom. Populaţia care locuieşte la bloc înregistrează restanţe de peste 3,5 miliarde lei vechi la Goscom şi de peste 15 miliarde de lei vechi la ACET, cele două societăţi fiind la un pas de faliment dacă gradul de încasare a restanţelor nu se îmbunătăţeşte în perioada imediat următoare.
„Avem cheltuieli, avem de plătit TVA, ne trebuie combustibili, ne trebuie piese de schimb la maşini, avem de plătit salarii. Nu sunt şi nu au fost probleme în colectarea gunoiului, iar de sărbători am lucrat ca să avem curăţenie în oraş, dar dacă populaţia nu plăteşte noi nu putem merge mai departe. Avem cel mai mic preţ la gunoi din judeţ şi printre cele mai mici din ţară, faţă de anul trecut preţul s-a micşorat prin reducerea TVA-ului. Populaţia trebuie să înţeleagă că trebuie să plătească acest serviciu” a precizat Rodica Iruc, directorul societăţii Goscom.
Pentru a menţine preţul scăzut pentru colectarea şi transportul gunoiului menajer, s-a amenajat un depozit temporar pentru deşeuri, care va putea fi folosit până la darea în exploatare a gropii ecologice de la Moara.
Datorii la serviciul de alimentare cu apă, de circa 1,5 milioane de lei
Vasile Cozma, directorul Agenţiei Fălticeni a ACET SA, a precizat că în ultimii ani nu s-a înregistrat o evoluţie pozitivă în recuperarea datoriilor populaţiei. La nivelul lunilor ianuarie din anii 2014, 2015 şi 2016, societatea a înregistrat restanţe ale populaţiei care locuieşte la bloc de 1.500.000 lei. Cu toate acestea politica de colaborare va fi la fel, conducerea ACET ferindu-se să facă clasamente cu buni şi răi platnici, dar a declarat că aşteaptă o implicare mai mare în creşterea ritmului încasărilor din partea preşedinţilor şi administratorilor asociaţiilor de proprietari.
„Noi asigurăm apă de o calitate mai bună prin investiţiile în staţiile de captare din subteran Baia I şi Baia II şi în reţelele de distribuţie, întreruperi în furnizare cât mai mici şi doar în cazuri de strictă necesitate pentru reparaţii sau modernizări, dar nu putem continua fără a încasa banii pentru serviciile prestate. Chiar dacă la unele asociaţii volumul datoriilor a scăzut în aceşti trei ani, la trei asociaţii, nr. 10, nr. 11 şi nr. 14, volumul datoriilor a crescut, ceea ce face ca valoarea globală să rămână constantă. Ori nu aţi încasat nimic de la datornicii mari şi le-au crescut datoriile, ori aţi încasat şi au apărut alţii. Noi procedăm în continuare ca orice societate comercială. Calculăm şi percepem penalităţi de întârziere conform programului informatic, suntem deschişi dialogului şi invităm fiecare asociaţie la sediu, pentru a clarifica individual situaţia. Trebuie să evitaţi să aveţi penalităţi” a precizat Vasile Cozma.
O situaţie specială se înregistrează la Asociaţia de proprietari nr. 11. La sfârşitul anului 2012, membrii asociaţiei s-au trezit cu o datorie de peste 400.000 lei şi cu riscul de a rămâne fără apă şi energie electrică. După trei ani de cercetări, expertize şi amânări, nu s-a reuşit nici măcar stabilirea valorii prejudiciului creat de fostul administrator. Preşedintele asociaţiei, Bogdan Irimia, este nemulţumit că demersurile în justiţie se desfăşoară anevoios, mai ales că fostul administrator şi-a recunoscut vina, iar la banii care au lipsit din gestiune se adună penalităţi pentru serviciile neplătite la vremea respectivă, asociaţia fiind la zi cu plata facturilor curente. „La ACET, din 350.000 lei datorie, 150.000 de lei sunt penalităţi de întârziere. Administratorul a recunoscut lipsa din gestiune a banilor, iar eu acum ce să fac, să împart banii lipsă şi penalităţile la oameni?” s-a întrebat Bogdan Irimia.
Restanţierii, apăraţi de legislaţie
Şi primarul Cătălin Coman le-a solicitat administratorilor şi preşedinţilor asociaţiilor de proprietari să se implice în colectarea sumelor restante şi achitarea la zi a facturilor curente.
„Aceste două societăţi trebuie să funcţioneze şi aceasta înseamnă că pe măsură ce prestează serviciul să încaseze şi banii, altfel îi punem în situaţia neplăcută, atât pe ei, cât şi pe noi, populaţia municipiului Fălticeni, să nu se desfăşoare aceste servicii cu consecinţe din cele mai grave. Nu ne dorim să ajungem în această situaţie, de aceea orice cetăţean trebuie să fie conştient că trebuie să-şi plătească serviciile de care beneficiază. Aşa cum plăteşti energia electrică şi gazul metan, trebuie să plăteşti şi pentru celelalte servicii de care beneficiezi. Orice cetăţean ştie lucrul acesta, dar mai sunt şi cetăţeni care nu vor să înţeleagă. Acesta este rolul dumneavoastră, chiar dacă este neplăcut, ingrat, pentru că de cele mai multe ori trebuie să discutaţi cu persoane care nu vor, pentru că nu toţi restanţierii sunt persoane fără posibilităţi financiare.
Nici legislaţia nu ne ajută în relaţia dvs. cu membrii asociaţiei; în fiecare asociaţie de proprietari sunt membri care au numai drepturi şi nu au obligaţii, nu au responsabilităţi. O spun cu mâna pe inimă şi foarte sincer că legislaţia este împotriva noastră şi în favoarea restanţierilor, o problemă mică fiind rezolvată cu foarte mare birocraţie, după un consum mare de hârtie şi timp, cu judecăţi, termene, amânări şi tot felul de chestiuni care nu se întâmplă în ţări civilizate. În alte ţări, dacă se face aşa ceva, imediat se sistează serviciul, consecinţele fiind suportate nu de asociaţie sau bloc, ci de respectivul” a precizat primarul Cătălin Coman.
Pentru a rezolva problema restanţelor în instanţă, fiecare asociaţie ar avea nevoie de un avocat, este de părere primarul, ceea ce ar presupune costuri mai mari pentru populaţia care este cu plata la zi.
Distribuţia apei potabile pe casa scării, realizată printr-un proiect-pilot
Pentru că multe asociaţii reclamă diferenţe între cantitatea de apă înregistrată de apometrul de la intrarea în bloc sau scară şi suma cantităţilor înregistrate de apometrele din apartamente, conducerea ACET a solicitat iniţierea unui proiect-pilot pentru o scară sau un bloc, în care reţeaua de apă şi apometrele să fie pe casa scării, iar branşamentele să se realizeze individual pentru fiecare apartament. Asocierea pentru distribuţia apei din reţeaua de pe casa scării ar urma să fie făcută între ACET, asociaţia de proprietari şi Consiliul Local Fălticeni, cu precizarea cotei de participare a fiecăruia dintre cei implicaţi, iar lucrările interioare să fie suportate de proprietarii apartamentelor.
„O astfel de modalitate de distribuire a apei potabile nu ar mai lăsa scări de blocuri fără apă din cauza unui restanţier. Trebuie să fie toţi locatarii de acord cu acest proiect. Din punct de vedere al banilor publici este o problemă, pentru că nu pot investi într-un bloc de proprietari, dar o putem face la blocurile ANL sau sociale. Singura variantă pe care am identificat-o este asocierea printr-o hotărâre de consiliu local, scopul asocierii dintre deliberativul local şi asociaţia de proprietari fiind realizarea unui proiect-pilot privind distribuţia apei potabile într-un anume bloc… Ar trebui să o facem la o scară sau la un bloc, demonstrativ, pentru a putea evalua şi cheltuielile” a precizat primarul Cătălin Coman.
Vasile Cozma a specificat că, pentru a reuşi acest proiect, trebuie să existe şi voinţă din partea locatarilor, pentru că trebuie modificate instalaţiile interioare din apartamente. Restanţele asociaţiilor sunt cauzate de datornicii vechi, în cele mai multe cazuri. „Dacă reuşeşti să închizi restanţierul şi nu îi mai dai apă, datoria asociaţiei se opreşte la acel nivel, nu mai creşte. Dacă legea permite, suntem dispuşi să încheiem şi contracte individuale; dacă nu, asociaţiile au o modalitate de a închide apa aşa cum E.ON închide curentul pentru neplată” a precizat Vasile Cozma.
Comentarii