Grijă mare, ştabule, să n-ajungi în fabule

Un curcan dotat la plisc urmărea o pitulice, nu ştiu în ce scop: se zice că erotic, dar nu risc. Păsărica da din coadă, păsăroiul da din cioc, dar nu ajungeau – deloc! – de comun acord să cadă. Se-nfoiau prin bătătură, să se-amuze tot copilul, dar zadarnic (cam în stilul moţiunii de cenzură). Şi-atunci, un bursuc vioi, cu alură nu precară şi prea meşter la ocară, le-a zis, verde: „Ce-i cu voi? Aşteptaţi să vină popa ca să depăşiţi sincopa? Vreţi Viagra? Stimulente? Nu cunoaşteţi precedente, ca să vă-nsuşiţi model la cel mai înalt nivel? Dumneata, fără fasoane, jură-i că n-ai silicoane explozive printre fulgi şi nici n-ai de gând să-l mulgi, că îl vei iubi fierbinte chiar de astăzi înainte, iar tu n-o face pe tontul şi arată-i fetei contul şi-ai să vezi cum te sărută chiar dacă nu-i în valută.”

Astfel – ce mai ala-bala – s-a dus dracului morala.