Colindele sunt cântece tradiţionale româneşti, de întindere medie. Am putea spune chiar că sunt anumite felicitări de tip epico-liric, cântate la ferestrele românilor în perioada sărbătorilor de Crăciun. Ele sunt legate de obiceiurile colindatului pe la case, obiceiuri care vin din perioada precreştină. Nu trebuie să le confundăm cu cântecele de stea. În zona noastră, colindatul începe la Crăciun şi se termină de Sf. Ioan, după Bobotează.
N-o fi Bucovina cea mai bogată în colinde din provinciile româneşti, dar, după părerea mea, le are pe cele mai frumoase şi, ce este mai important, sunt diverse. Ele nu se limitează numai la Naşterea Mântuitorului, Anul Nou şi Bobotează, ci în ele se cântă şi frumuseţea morală a bucovineanului, tradiţiile sale strămoşeşti, bucuria de-a avea ierni bogate în zăpadă, lucru care va duce, neapărat, şi la recolte bogate în anul următor.
Ne-am bucurat enorm când am primit invitaţia de-a participa la un festival de colinde cu tema „Florile dalbe”, organizat de Societatea de Limbă Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, care este sora geamănă a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.
Drumul de la Rădăuţi până la Cernăuţi a fost o încântare. Delegaţia SCLRB a pornit pe-o vreme superbă – iulie după atmosferă şi decembrie după aspectul naturii. Luasem cu noi şi un grup de artişti din Ansamblul Folcloric „Străjăncuţa”, ansamblu condus de dna Saveta Teleagă. Toţi fremătau de emoţie că vor debuta pe scena din Cernăuţi.
Aşteptarea la cele două puncte de frontieră ne-a cam mâncat nervii. Este greu să stai ore întregi… Schimburile culturale între ţări ar putea fi scutite de asemenea „amabilităţi”. Ar fi şi în folosul celor care merg să prezinte spectacole. Nădăjduim că…
Dl Vasile Bîcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu”, a deschis festivalul şi a prezentat oaspeţii: Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi, familia Abutnăriţei din Vatra Dornei (sponsor al festivalului), delegaţia SCLRB din Rădăuţi, membri ai Consiliului Regional din Cernăuţi.
Au urmat Moş Crăciun şi Crăciuniţa, care au urat spectatorilor bun venit şi să se distreze. Apoi Moş Crăciun (Gheorghe Ungureanu) şi Crăciuniţa (Nicoleta Petruc) au anunţat că-n perioada următoare, până la 15 ianuarie 2016, se va desfăşura un concurs de desene pe tema operei lui Mihai Eminescu. Lucrările se vor trimite la sediul societăţii cernăuţene.
Numerele din program au fost prezentate ca un dialog între Moş şi Crăciuniţă, care şi-au presărat intervenţiile cu glume foarte reuşite. Savuros!
Ca de fiecare dată, organizatorii au pregătit minuţios un program de excepţie: coruri, grupuri vocale, ansambluri folclorice, recitatori, solişti vocali, de muzică populară şi uşoară, jocuri populare, căiuţi, mascaţi, tot ce-ţi doreai. Dovadă că şi-n partea de nord a Bucovinei istorice există de milenii un tezaur inestimabil de creaţii populare diferite, de tradiţii şi obiceiuri.
Spectacolul, căci a fost un adevărat spectacol, a fost deschis de corul „Dragoş Vodă” din Soroca, sub bagheta lui Dumitru Căulea. Pe parcurs au mai evoluat corurile bisericeşti din Ciudei, Iordăneşti (al Societăţii „Arboroasa”) şi un cor de bătrâni din zonă. Aveau costume cu modele foarte vechi, în special catrinţele.
O gâgâlice de fată, în costum popular, a recitat admirabil poezia „Pomul de Crăciun” de G. Coşbuc, fiind acompaniată, în surdină, de sunete de clopoţei.
Şi, pentru că evoluţia lor a fost tot de excepţie, merită menţionaţi şi ceilalţi copii care-au evoluat. Un grup din Voloca a prezentat o urătură străveche, acompaniindu-se de clopoţei. Lipseau doar fulgii de zăpadă pentru a fi decorul de poveste. Au mai evoluat Artion Posteucă, Cristina Mărar din Mahala, surorile Apăstrăşcoaiei, micuţa Stejana Apetri, care avea un costum popular stilizat. Colinde în variantă modernă au prezentat Maria Penteleiciuc din Mahala, Ana-Maria Calancea din Ostriţa, şi Nicoleta Petruc şi Costea Grigoraş, în duet. Tot aici o menţionăm pe Taisia Strugar care, împreună cu cei doi copii ai ei, fetiţa de 2 ani şi băieţelul de 3 ani, au ridicat sala în picioare. Şi-aşa de mici erau cei doi copii! Xenia Tanasievici din Mahala, îmbrăcată într-o rochie albă, era asemenea unui fulg de nea mai mare. Cu o colindă românească, ne-a încântat.
Am aşteptat cu sufletul la gură evoluţia Grupului vocal-instrumental „Străjăncuţa” din Straja noastră. Cred că nu exagerez dacă afirm c-aveau cele mai frumoase costume din spectacol. De-o simplitate dezarmantă. Şi ce frumoase erau interpretele! Aşa sunt străjencele, în frunte cu cea care le conduce. Într-o mână cu trăistuţa, în cealaltă, o rămurică de brad de la noi şi-un clopoţel. Iar când au deschis gurile, parcă au coborât îngerii din cer cântând. Familia Mucea, tată şi fiu, le-au ţinut isonul. Iar melodiile interpretate de ei, la vioară şi acordeon, au hipnotizat publicul. Au fost aplaudaţi ritmic.
Elevii Gimnaziului Românesc din Cernăuţi au prezentat o ceată de colindători (conducător, Valentina Grisco), toţi copiii fiind din clasa a II-a. În spatele lor, parcă pentru a-i susţine şi proteja, cântând cu ei, erau mame şi taţi de-ai copiilor. Un tablou de poveste !
Şi ansambluri folclorice au fost destule. Sub conducerea Luminiţei Demianco a evoluat un grup vocal-instrumental, cel din Oprişeni, „Tălăncuţa” (aveau şi trăistuţe), apoi „Ciobănaşul” din Ropcea, acompaniaţi la vioară, care-au prezentat o urătură pusă pe note muzicale, cel din Voloca, acompaniat de-un taraf, având şi-un solist, la fel ca şi „Şoimii” din Ceahor.
Un alt moment frumos l-a constituit apariţia copiilor-colindători din Igeşti, îmbrăcaţi în costume solemne, de concert. Şi-au cântat dumnezeieşte! Alături de ei, studenţii Academiei de Muzică din Cernăuţi, componenţi ai Ansamblului „Bucovina”. Ei au interpretat colinde şi prelucrări de cântece populare. Şi cei 12 ţânci ai şcolii româneşti din Stânca, care de care mai mic, pe-o melodie românească, cu clopoţei în mână, au recitat o colindă în dulcele grai bucovinean. Vă închipuiţi că nu erau emotivi?
Şi, deodată, scena a fost inundată de copii costumaţi foarte frumos. Erau „Căiuţii” Ansamblului „Spicuşor” din Tureni-Herţa. Pe melodia „Sanie cu zurgălăi” au jucat superb! Partitura căiuţilor a fost exact ca la noi, la fel şi costumaţia şi personajele din piesă. În plus, fetiţele, căci erau şi fetiţe în formaţie, au fost de milioane, ţinând ritmul ameţitor cu băieţii.
Temperatura a crescut din ce în ce mai tare. S-a anunţat Ansamblul „Mugurelul” din Pătrăuţii de Jos, iar pe scenă au apărut trei copii. După ce au urat, au apărut pe mijlocul sălii şiruri de copii, colindând şi semănând. Au umplut scena 15 perechi de dansatori, care-au încins o suită de jocuri populare cu strigături de răsuna sala.
Surprizele nu se terminaseră. A intrat apoi vijelios Ansamblul Folcloric din Oprişeni, cu un grup mare de mascaţi, însoţiţi de dansatori. Şi s-a-ncins un joc de-a electrizat publicul.
Festivalul s-a desfăşurat în superba sală a Academiei de Muzică din Cernăuţi, în prezenţa a aproximativ 700 de spectatori. Sus, trona un superb tablou reprezentând un grup de copii colindând, iar scena era împodobită cu ghirlande şi beculeţe colorate. În dreapta scenei tronau doi reni şi o sanie, iar pe cealaltă parte era un brad de Crăciun. Absolut toţi interpreţii care-au evoluat pe scenă au trecut pe la Moş Crăciun, care le-a înmânat câte o diplomă şi o pungă cu dulciuri. Ce gazde bune au fost organizatorii ! Şi, ca să rămână cu o scumpă amintire de la acest festival, doamna consul i-a invitat pe mulţi dintre interpreţi pe scenă şi s-a fotografiat cu ei.
Foto: Euromedia
Comentarii