La sediul publicaţiei în limba română „Zorile Bucovinei” a fost marcată sâmbătă, 28 noiembrie, Ziua Bucovinei. Este al treilea an consecutiv în care se sărbătoreşte aici Unirea Bucovinei cu România, însă primul în care manifestarea are girul Parlamentului României. Vremea ploioasă nu i-a împiedicat pe cei care simt româneşte să se adune în număr mare la sediul redacţiei pentru a-şi împărtăşi trăirile. Pentru bucovinenii din Cernăuţi, ploaia căzută sâmbătă a reprezentat lacrimile de bucurie ale Unirii, ale reîntâlnirii fraţilor, dar şi lacrimi de durere pentru durata scurtă în care bucovinenii au fost împreună (aproximativ 20 de ani). Ajunsă la ora fixată pentru începerea manifestărilor, ora 11, monahia Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneţ a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură românească, arătând că limba română este liantul pentru comunitatea românilor din Cernăuţi şi cea care ne ţine ca neam. Monahia Elena Simionovici a venit cu o carte despre oameni, dedicată oamenilor – „Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneţ” – precizând că nu face parte din delegaţia oficială a Sucevei, ci face parte „din delegaţia de suflet care a venit în Bucovina la invitaţia redacţiei «Zorile Bucovinei» şi am venit cu drag să vă aduc o carte în limba română”.
Ministrul consilier Ionel Ivan, reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuţi, a mulţumit redacţiei „Zorile Bucovinei” pentru modul în care a organizat această sărbătoare care i-a adunat pe români, astfel că sediul ziarului a devenit neîncăpător pentru cei care au dorit să participe la această întâlnire de suflet. „Nu spaţiul este mic, ci noi suntem mulţi. Bucovina este o şansă pentru Europa, pentru că diversitatea etnică, multiculturală de aici demonstrează Europei Unite, care trece astăzi prin momente destul de grele, că păstrarea identităţii culturale, a identităţii naţionale este fundamentul acelei linişti pe care ne-o dorim cu toţii în mijlocul comunităţilor noastre, în mijlocul familiilor noastre şi aşa mai departe” a precizat distinsul diplomat.
Dragoste pentru oameni, dragoste pentru limba română
Alături de jurnalişti şi oamenii de cultură din Cernăuţi, printre care s-au numărat Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, folcloristul şi istoricul Dumitru Covalciuc, ziariştii Felicia Toma, Ilie Tudor Zegrea, au fost şi scriitori din sudul Bucovinei care a adus spre citire cărţi apărute în România şi pe care le-au prezentat în faţa publicului: „Revista Bucovinei – Bucureşti 1916, Cernăuţi 1942, Timişoara 1945” – Bibliografie, autori: Alis Niculică, Vasile I. Schipor; „Rolleifelxul lui Dumitru Viniţilă” de Dumitru Teodorescu; „Crai nou (1989 – 1991). Bibliografie”, autori: Elena Pintilei şi Adriana Chindriş”; „Bucovineni sub zodia cuvântului”, de Paraschiva Abutnăriţei; „Ţara de Sus, de mai sus” de Doina Cernica; „Scrisori din prezentul meu”, de Lucia Olaru Nenati; „Relicve literare” de Mircea Motrici, din care a citit Rozalia Motrici.
„Ziua de 28 noiembrie, Ziua Bucovinei, este o zi care ne uneşte pe cei din sud şi cei din nord printr-o lege promulgată de un preşedinte neamţ. O perioadă lungă s-a vorbit despre Iancu Flondor ca despre un duşman, s-au scris şi opere artistice în care Iancu Flondor era un personaj negativ. Acum noi reparăm şi această greşeală. Să nu uităm că Marea Unire a fost făcută de regele şi regina nemţi. Dacă nu era neamţul, nu făceam noi Unirea” a spus Alexandrina Cernov.
Referindu-se la colaborarea dintre publicaţiile „Crai nou” şi „Zorile Bucovinei”, Dumitru Teodorescu, directorul cotidianului „Crai nou”, a precizat că această colaborare este veche, între fostul „Zori noi” şi „Zorile Bucovinei” existând relaţii de colaborare din anii ’80.
„Toţi cei care au semnat în «Zorile Bucovinei» au semnat şi în «Crai nou». Bădia Ion Creţu a fost corespondentul nostru asiduu. Modul în care au colaborat cele două ziare a fost unul exemplar, în pofida acelor oprelişti care erau fireşti. Au existat relaţii interumane formidabile. Eu consider că suntem prieteni şi în virtutea acestei prietenii am ajuns să nu cerem voie unul sau altul să intrăm în arhiva celuilalt. Sunt multe subiecte care ne interesează, mai ales cele care evocă vremuri extraordinar de grele pentru nordul Bucovinei şi pe care le preluăm” a precizat Dumitru Teodorescu.
Gazda întâlnirii, Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei” şi preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, a mulţumit delegaţiei sucevene pentru stăruinţa de a fi ajuns şi în acest an la marea sărbătoare. Nicolae Toma a mulţumit şi Consulatului României din Cernăuţi pentru sprijinul permanent pe care îl acordă, Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni de la Bucureşti, pentru ajutorul pe care l-a acordat „Zorilor Bucovinei” şi Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi.
Un moment emoţionant l-a constituit intrarea în incinta redacţiei a corului „Dragoş Vodă”, dirijat de Dumitru Caulea, bucovineni care au adus cu ei şi steagul tricolor. Alţi rapsozi renumiţi din regiune, printre care s-a numărat şi unicul învăţător emerit al Ucrainei, profesor de limba română din regiunea Cernăuţi, Nicolae Mintencu, au interpretat cunoscute melodii patriotice.
Comentarii