„Nopţi de Perseide“

– ediţia a X-a –

În perioada 10-15 august, la Horodnic de Jos s-a desfăşurat ediţia a X-a a Festivalului Astronomic „Nopţi de Perseide”.

Ca de obicei, manifestarea a avut loc la observatorul astronomic şi planetariul privat al profesorului Dimitrie Olenici şi a avut drept scop urmărirea curentului meteoric Perseide, care se produce anual în intervalul 17 iulie – 24 august. Anul acesta maximul Perseidelor a fost în noaptea de 12 spre 13 august.

Curentul Perseide este vizibil de peste 2000 de ani. Unii catolici îl asociază cu „Lacrimile Sf. Laurenţiu”, sărbătoare care se prăznuieşte la 10 august.

Se pare că acest curent este reprezentat şi pe stema Moldovei de la Mănăstirea Dragomirna prin cele şase „limbi de foc” care provin de la capul de bour, care ar putea fi şi constelaţia Taurul. Cum Mănăstirea Dragomirna a fost sfinţită pe 27 iulie stil vechi (6 august stil nou) 1602-1609, foarte aproape de maximul Perseidelor şi constelaţia Perseu fiind aproape de Taur, Perseidele ar fi putut fi asociate cu Pogorârea Sf. Duh, care este hramul mănăstirii, şi simbolizate pe stema de la intrare. Deocamdată este o ipoteză.

Reamintim că meteorii, numiţi popular stele căzătoare, sunt dârele luminoase care se observă noaptea pe bolta cerească. Acestea se produc când în atmosfera terestră intră mici particule materiale numite meteoroizi. Meteoroizii având viteze de zeci de km/s, prin frecare cu aerul ard şi produc un feeric spectacol luminos. Atunci când Pământul în mişcarea sa traversează orbitele unor comete, numărul meteoroizilor care intră în atmosfera terestră este foarte mare şi asistăm la adevărate ploi de stele căzătoare sau curenţi de meteori.

Deoarece radiantul, adică locul de unde ni se pare că provin meteorii, se află în direcţia constelaţiei Perseu, acest curent meteoric poartă numele de Perseide.

Cometa-părinte a curentului Perseide este cometa 109P/Swift-Tuttle, al cărei nucleu este de cca. 10 km. Când cometa trece la periheliu au loc adevărate furtuni de meteori. Aşa s-a întâmplat în 1992 şi se va mai întâmpla în 2126. Dacă meteoroizii sunt mai mari, nu ard complet la trecerea prin atmosferă, iar ceea ce cade pe sol este un meteorit. La 12 august 1993, Agenţia Spaţială Europeană a pierdut satelitul de telecomunicaţii Olympus datorită ciocnirii cu un meteoroid mai mare din curentul Perseide.

Pe parcursul observaţiilor din actuala ediţie a Festivalului „Nopţi de Perseide”, au participat peste 100 de persoane din Horodnic de Jos şi împrejurimi, dar şi de mai departe, Siret, Alba Iulia, Timişoara, Italia şi SUA.

Pregătirea şi coordonarea observaţiilor ştiinţifice s-a făcut de către prof. Ilie Cosovanu de la Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă” din Solca şi prof. Dimitrie Olenici, fost muzeograf la planetariul din Suceava.

Astfel, pe 5 august a.c., la Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă” din Solca, prof. Ilie Cosovanu a ţinut un curs de iniţiere în observarea meteorilor. Ulterior, în nopţile din perioada 6-10 august, fiecare observator a exersat individual, acasă, în locaţii din preajma domiciliului observarea meteorilor.

În perioada 10-15 august, zilnic, între orele 20 şi 22, în sala de planetariu s-au desfăşurat cursuri privind prelucrarea datelor şi efectuarea rapoartelor. Între orele 22 şi 23 s-a făcut amenajarea locurilor de observaţii, alegerea zonelor de observaţie pe bolta cerească şi analiza transparenţei atmosferice. Transparenţa atmosferică se face numărând câte stele se văd în anumite zone ale cerului şi se repetă din timp în timp, pe parcursul observaţiilor, în funcţie de schimbarea condiţiilor meteorologice. Observaţiile au avut loc între orele 23 şi 4(5).

La actuala ediţie au efectuat observaţii nouă observatori, bine instruiţi, după cum urmează: de la Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă” din Solca, prof. Ilie Cosovanu (96 perseide); elevul Eduard Lungu (69 perseide), viitor elev la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava; elevul Ioan Alexandru Babiuc (210 perseide); elevul Daniel Cosovanu (115 perseide), participant la mai multe concursuri şi olimpiade naţionale şi internaţionale de astronomie şi fizică, viitor student la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca; de la Şcoala Gimnazială Clit, comuna Arbore, elevul Tehanciuc Alexandru (107 meteori); de la Şcoala Gimnazială „I.G. Sbiera” Horodnic de Jos, elevul Octavian Robert Teleagă (14 perseide); de la Şcoala Gimnazială „Vasile Goldiş” Alba Iulia, Ana-Denisa Deac, viitoare elevă la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia (29 perseide); de la Colegiul Tehnic „Vasile Gherasim” Marginea, prof. Magdalena Cosovanu (19 perseide); de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Matematică, an III, Veronica Irimescu (96 meteori).

Merită menţionat faptul că Veronica Irimescu participă anual la „Nopţi de Perseide” începând din anul 2010, iar acum este „expertă” în realizarea rapoartelor către Organizaţia Internaţională de Meteori (IMO).

Alături de observatorii experimentaţi mai sus amintiţi, la actuala ediţie au participat, pentru iniţiere, trei eleve (Amalia Olaru, Alexandra Amarie şi Armina Grădinaru) de la Şcoala Gimnazială „Petru Muşat” din Siret, împreună cu învăţătoarea Nicoleta Schipor.

Pe parcursul celor patru nopţi de observaţii s-a înregistrat un număr record de peste 1000 de meteori (cel mai mare număr de când se fac observaţii la Horodnic de Jos), din care 742 de meteori au fost din curentul Perseide, iar restul din curenţii Kapa Cygnide, Cefeide şi meteori sporadici.

Curentul Kapa Cygnide este un curent minor, vizibil în perioada 3-25 august, cu maximul la 18 august, când pot fi văzuţi doar 5-10 meteori pe oră. Curentul Cefeide este de asemenea un curent minor ce are maximul tot pe 18 august, când pot fi văzuţi până la 10 meteori pe oră. Fiind foarte asemănători, aceşti doi curenţi sunt consideraţi curenţi gemeni.

Au încântat ochii observatorilor meteorii/bolizii strălucitori cu magnitudinea de –5 şi –4, dar şi meteori mai palizi, cu magnitudinea de +4, +5, trasând pe cer dâre luminoase pe direcţia radianţilor în culori de roşu-cărămiziu, galben-verzui şi alb strălucitor, cu durate de la fracţiuni de secundă până la 1-2 secunde.

Precizăm că magnitudinea este unitatea de măsură pentru strălucirea aştrilor. Astfel, cele mai palide stele au magnitudine cca 6,5, cele mai strălucitoare stele au magnitudinea 0, planeta Venus – 4,4 Luna Plină – 12,6, Soarele – 26,8. Cu telescopul spaţial Hubble se pot vedea obiecte extrem de palide, cu magnitudine +30.

Cerul a fost în general senin, în primele doua nopţi fiind uneori brăzdat de nori răzleţi, transparenţa cerului având magnitudini cuprinse între 3,8 şi 6,4. Pentru o bună observare a cerului a contribuit şi Primăria Horodnic de Jos, care pe perioada festivalului a dispus întreruperea iluminatului public după ora 22.

Rezultatele sunt deja publicate de către IMO şi pot fi găsite pe internet accesându-se „Perseids 2015: visual data quicklook”.

Aici, cititorul poate găsi informaţii privind numărul de meteori observat de fiecare observator, grafice privind dinamica numărului de meteori, precum şi o hartă cu distribuţia observatorilor pe globul terestru.

Din această hartă constatăm că în România, anul acesta, a mai făcut observaţii asupra Perseidelor Ştefan Schmeissner, într-o pădure situată undeva mai la nord de Doiceşti.

Din analiza datelor s-a constatat că, la maximum, ZHR-ul (Rata Orară Zenitală) a fost de 101. Asta înseamnă că în condiţii de cer senin cu radiantul la zenit şi fără Lună, cum a fost acum, s-au putut număra până la 101 meteori pe oră.

Pe lângă observaţiile de meteori (care se realizează cu ochiul liber), participanţii la observaţii şi publicul vizitator au avut posibilitatea să observe diverse obiecte cu ajutorul unor instrumente astronomice.

De asemenea, la această ediţie jubiliară, subsemnatul a făcut o prezentare retrospectivă a ediţiilor anterioare, unde pe parcursul anilor au fost prezenţi mulţi elevi participanţi la olimpiadele naţionale şi internaţionale de astronomie.

Cu această ocazie s-a prezentat posterul despre Festivalul Astronomic „Nopţi de Perseide” prezentat la Conferinţa Internaţională despre Meteori, ediţia a 30-a (IMC-30), care s-a ţinut la Sibiu în 2011, a fost prezentat Proceeding-ul (volumul cu lucrările) de la IM-30 şi s-a vorbit despre International Meteor Organisation (IMO) şi International Meteor Conference (IMC).

Ţara noastră a mai găzduit o conferinţă internaţională despre meteori, la Pucioasa (lângă Târgovişte) în 2000, IMC-19. Organizarea acestor două conferinţe internaţionale s-a făcut cu sprijinul Societăţii Astronomice Române de Meteori (SARM), din care fac parte şi participanţii la Festivalul Astronomic „Nopţi de Perseide”.

Anul acesta, chiar în perioada imediat următoare, 27-30 august, la Mistelbach, Austria, va avea loc a 34-a ediţie IMC.

În încheiere putem spune că, după 10 ani de observaţii, la Horodnic de Jos s-a creat o adevărată şcoală privind observarea meteorilor, cu rezultate recunoscute pe plan mondial.

Visând la aştri, ne dorim ca în viitor să organizăm o conferinţă IMC şi la Suceava.

Cer senin!