Profesorul Samuil Bucevschi a fost directorul primei şcoli româneşti din Păltinoasa. Urmaşii săi şi ai soţiei, născută Bodnărescu, fac parte dintr-o pleiadă de intelectuali cu care s-ar mândri orice localitate. Ion a fost preot, Elena – funcţionară, Eugenia – învăţătoare, Orest a devenit profesor universitar, Dragoş – inginer silvic, Aspasia şi Silvia – profesoare. Toţi fii ai acestui sat.
Pe 14 iulie 1897, s-a născut Orest, cel care, prin activitatea sa profesională şi culturală, dar şi prin sprijinul acordat satului său natal, a rămas adânc întipărit în inimile consătenilor săi, care îl comemorează, din 2012, în fiecare an, în ziua în care acesta s-a născut. Iniţiativa a aparţinut lui Alex Rotaru, şi el păltinoşan, fiind îmbrăţişată cu convingere şi dusă mai departe de parohul Bisericii ”Sfântul Nicolae”, Florin Aldea. Nu întâmplător, Alexandru Rotaru s-a oprit în mod deosebit la profesorul universitar Orest Bucevschi, a cărui activitate este de altfel menţionată şi în „Enciclopedia Bucovinei”, dăruită nouă de regretatul Emil Satco.
Orest Bucevschi a rămas cel mai mult legat de satul său natal, implicându-se în câteva acţiuni culturale memorabile. Din iniţiativa lui Samoil Bucevschi, s-a organizat, la Păltinoasa, un „Cerc de citire”, care din 1907 a devenit ”Societatea de citire Paltinul”, la care s-au afiliat intelectuali din încă 9 comune din fostul judeţ Câmpulung. Orest Bucevschi s-a implicat activ în activitatea acestei societăţi şi pe când era elev sau student. Aici, sătenii nu au învăţat doar să cunoască mai bine istoria ţării, să-şi perfecţioneze limba română, având în vedere că cei mai vârstnici studiaseră la şcoală mai întâi limba germană (Bucovina făcând parte atunci din Imperiul Austro-Ungar), dar au învăţat şi cum să-şi cultive pământul, pentru a da roade cât mai bogate, cum să trăiască mai civilizat. În acest scop, mai târziu, când Societatea, având sediu propriu, s-a îmbogăţit şi cu o bibliotecă, din cărţi donate de Dimitrie Bucevschi – unul dintre învăţătorii din Păltinoasa, Isaia Măcărescu a urmat, la Suceava, un curs de pomicultură, spre a putea la rândul său să-i instruiască pe săteni pentru a sădi, altoi şi îngriji pomi fructiferi, după metode ştiinţifice. De numele celui omagiat se leagă şi alte acţiuni. Astfel, când în comună a început construcţia noii biserici, sfinţită în anul 1938, profesorul Bucevschi a venit la Păltinoasa cu un grup de studenţi teologi din Cernăuţi şi Cluj, care au lucrat voluntar la construcţia locaşului de cult, dar au participat şi la activităţile culturale desfăşurate în vatra satului, în locul devenit tradiţional ”La Oltoană”, unde creştea un nuc, primul pom altoit aici după metodele pe care sătenii le-au învăţat la „Cercul de citire”. Primar al satului era pe atunci vrednicul gospodar Constantin Rotaru, bunicul lui Alexandru Rotaru, cu care familia Bucevschi a colaborat îndeaproape şi a fost sprijinită material în organizarea taberei studenţeşti, cu durata de două luni, tabără care a funcţionat în Păltinoasa. Acelaşi O. Bucevschi a lucrat efectiv la asanarea terenului numit Bahnă prin săparea de şanţuri de colectare şi scurgere a apei. În copilăria mea, aici păşteau gâştele. În zilele noastre, terenul a fost asanat cu mijloace moderne, pe suprafaţa sa ridicându-se acum gospodării frumoase, o biserică şi o sală de sport.
La festivitatea de comemorare organizată în acest an, ”La Oltoană” (de fapt nucul a dispărut, iar aici, la răscruce de drumuri, a fost construită o frumoasă troiţă), am avut onoarea să fiu invitată spre a vorbi despre Orest Bucevschi – Omul, pe care l-am cunoscut personal.
Era în toamna anului 1945. Mă număram printre cei mai tineri membri ai societăţii culturale „Ciprian Porumbescu”, de la Suceava. Reuniunea muzical – dramatică ce purta numele marelui fiu al Bucovinei, compozitorul şi patriotul Ciprian Porumbescu, îşi revigora activitatea, tulburată de război. De altfel, inimoşi intelectuali (N.Tescuteanu ş.a.), preoţi, cadre didactice, jurişti, elevi, studenţi, rămaşi în spatele frontului, au continuat să organizeze spectacole muzical-dramatice şi pe timpul cât, temporar, la Suceava erau sovieticii, pentru a îndulci astfel necazurile cu care se confruntau mai cu seamă cei evacuaţi aici, din linia întâi a frontului, printre care şi multe familii din Păltinoasa.
La terminarea războiului, s-au reîntors acasă din refugiu cei plecaţi din calea năvălitorilor. Tot aici s-au stabilit instituţii refugiate din Cernăuţi. Printre acestea – Mitropolia Moldovei şi Sucevei şi, odată cu ea, Facultatea de Teologie din Cernăuţi, la care funcţiona ca profesor universitar şi Orest Bucevschi, cunoscut şi menţionat şi de E. Satco şi alţii, prin lucrările sale de specialitate, prin activitatea sa publicistică, dar şi prin activitatea sa în sprijinul culturii din Bucovina şi nu numai.
Alături de inimosul Dimitrie Filip, de preotul dr. Ştefan Slevoacă, de compozitorul Al. Zavulovici şi alţi conducători ai Reuniunii ”Ciprian Porumbescu”, profesorul universitar Orest Bucevschi a contribuit mult la revigorarea activităţii culturale sucevene, succesele noastre prin spectacolele prezentate în comunele judeţului, în judeţele limitrofe (Câmpulung, Botoşani) sau prezenţa corului nostru la Radio Bucureşti, fiind legate şi de numele acestuia.
Familia Bucevschi, ca şi familiile Velehorschi, Rotaru, Măcărescu, Zugrav, Horju, Malanca, Nuţu, Chichiriţă, Adomniţei, Aslam, Pohoaţă şi altele (cerem scuze celor pe care din necunoaştere i-am omis) au dat ţării intelectuali de vază, urmaşii acestora ducând mai departe activitatea înaintaşilor pentru progresul comunei. Despre toţi aceştia au vorbit, cu prilejul comemorării lui O. Bucevschi, părintele Florin Aldea, care a săvârşit şi slujba de pomenire, A. Ignătescu, Mihaela Coman, directoarea şcolii gimnaziale din comună, dl Eugen Bergheva, dar şi gospodarul octogenar Aurel Olaru, care pe tot parcursul expunerilor a venit cu completări valoroase, omagiindu-i pe cei trecuţi în veşnicie şi îndemnându-i pe cei prezenţi să le continue activitatea de propăşire a comunei.
La organizarea şi desfăşurarea acestei manifestări de suflet, la care, deşi era zi de lucru, au venit mulţi săteni îmbrăcaţi în straie de sărbătoare (femeile şi copiii, în costume naţionale), au contribuit, în afară de iniţiatorul Alexandru Rotaru, care a tipărit şi împărţit cu acest prilej broşuri despre activitatea culturală a comunei şi rolul familiei Bucevschi, părintele paroh Florin Aldea şi familia acestuia, corul Bisericii ”Sf. Nicolae” din comună, condus de prof. Adrian Olaru, familia Bergheva, (doamna în calitate de director al Căminului Cultural) şi alţii, care merită din plin mulţumirile noastre. Aşa după cum a anunţat părintele Aldea, astfel de manifestări vor fi organizate ”La Oltoană” în fiecare an, la data de 14 iulie, ziua de naştere a vrednicului fiu al satului Păltinoasa, Orest Bucevschi.
Comentarii