Alarmiştii

Motto: „Cedo maiori”

 (lat. „Cedez în faţa unuia mai mare”)

Cred că de la olteni avem zicala aceea despre câinele care moare de drum lung, pentru că numai ei, dintre români, legau căţeaua de inima căruţei, purtând-o pe unde-i duceau nevoile, dar partea a doua a aceleaşi zicale, mult mai acidă şi mai cu tâlc, nu-i tot de la olteni, că nu li se potriveşte. Chestia cu prostul care moare de grija altuia ţine mai mult de cei care sunt plătiţi ca să se îngrijoreze de alţii, care ies din tiparele impuse. Că uite cum stă treaba, chiar dacă nu eşti un produs al maicii proştilor, eşti chemat la ordin, la Bruxelles, ca să condamni cu mânie euroatlantică Grecia şi pe greci, că mai bine de treizeci de ani le papă banii apusenilor. Păi ce, e prost cine ia sau e prost cine dă? Oare de ce vor fi băgat apusenii atâta bănet în fundu’ Greciei? Era o recunoaştere a rolului Greciei la dezvoltarea ştiinţei şi culturii europene şi mondiale şi în crearea democraţiei? Nici una, nici alta. Banii le-au fost daţi aproape fără măsură pentru că Grecia ocupă flancul sud-estic al continentului Europa, adică pentru poziţia geostrategică. Totul se trage de la un şerveţel de hârtie pe care Churchill, aflat la Moscova pe 9 octombrie 1944, pentru a se înţelege, peste capul americanilor, cu Stalin, a scris în dreptul Greciei 90% Anglia şi 10% URSS. După cum în dreptul României cifrele erau viceversa. Frica lui Churchill de comunism, că s-ar fi putut instala şi în Grecia, justificată până la un punct, l-a făcut să vândă lui Stalin toată Europa de est, de la nord la sud, ca să rămână şi el cu ceva.

Premierul Tsipras, deşi nu el, cu stânga lui, a băgat Grecia în colaps, ştie să joace cartea ameninţărilor cu ieşirea din zona euro, cu reforme pe jumătate, cu anularea unei părţi din uriaşa datorie şi finanţarea în continuare a fabricii de păpat parale nemuncite şi, bineînţeles, ca din întâmplare, Rusia se oferă să le dea ajutor material şi bănesc. Premierul grec, reprezentând acea parte a grecilor care nu vrea să facă sacrificii, nu vrea austeritate, a trebuit să accepte măsurile dure impuse, ca să obţină refinanţarea banilor şi să nu fie scos din zona euro. Grecii şi Tsipras nu puteau obţine mai mult , dar să spui că Tsipras a fost îngenuncheat nu corespunde realităţii. El, grecul, n-a păţit-o ca Victor Ponta care, într-adevăr, a fost umilit de Barroso, fiind pus să ia notiţe, după ordinele noului şef şi, nota bene, Ponta şi România nu ceruseră bani şi nici anularea datoriilor.

Aşa stând lucrurile, îngrijorarea unora dintre români că ce se întâmplă în Grecia va avea repercusiuni negative asupra României face parte din arsenalul propagandistic al celor bogaţi, prin răspândirea de zvonuri, prin cultivarea fricii, nesiguranţei şi terorii mediatice. Mi-a fost dat să aud că avem bănci româneşti, dar cu capital grecesc, ceea ce este o mistificare prostească, un nonsens; tu, ca ţară şi popor, nu ai nimic, poate chiria pe clădire, dacă nu cumva ai vândut şi sediul băncii. Liniştiţi-vă, băi limbuţilor, nu mai terorizaţi oamenii că nimeni cu are interes să prăbuşească Grecia (ar fi un eşec al UE!), nici România şi nici Portugalia. Acum, după ce aţi bălăcărit Grecia şi pe greci, pe premierul Tsipras cu guvernul lui de stânga, luaţi-vă bilete şi mergeţi în concediu în una dintre insulele greceşti, că nu-i nicio criză decât în capul vostru de alarmişti.

Nu ştiu cine o fi lansat zvonul că FMI va avea un concurent, tot o bancă, dar care va da împrumuturi ţărilor sărace, cu dobândă rezonabilă, altfel n-ar avea niciun haz. Cică China, Rusia, India, Africa de Sud şi încă cineva pun mână de la mână şi intenţionează să pornească activitatea bancară cu un capital de 100 miliarde euro sau $ sau amândouă. Cine a spus că nu sunt bani în lumea asta mare? Grecii vor putea să se împrumute şi de la banca rivală, vor pune gaj Olimpul şi Parthenonul, o insulă, două, şi vor trăi pe larg încă 25-30 de ani, că doar o viaţă are omul…

În timp ce Tsipras a dobândit iertarea celor mari, dar n-a dobândit iertarea grecilor, se spune de cei din afara guvernării că Ponta trebuie să-şi dea demisia din şefia guvernului, că nu dă bine în obrazul Europei, e aşa, un fel de muscă-n lapte. Dacă Iohannis, în vizită în Spania, vorbeşte tot de ce-a spus el în 5 iunie, vă imaginaţi în ce stare de surescitare sunt opozanţii. După câte se înţelege, opoziţia ar vrea puterea printr-un artificiu, o şmecherie a la Băsescu, ar ocoli şi alegerile anticipate, că de ce să intre ţara la cheltuială, pentru un lucru de nimic. Drept urmare, lumea a început să aştepte venirea lui Ialomiţianu, Boagiu a ieşit să-şi ia autostrăzile înapoi, toată gaşca-n păr salivează stimulată de retragerea lui Ponta din conducerea partidului care îi dă frisoane, punctul e pus, o luăm de la capăt (care capăt?), suntem pe val, numai acesta să-şi dea dracului demisia, să ne lase în pace, ducă-se învârtindu-se, suntem urmaşii lui Băsescu hă-hă-hă, vine iar vremea noastră, vă arătăm noi guvernare… Facă-se voia voastră!