Niciun spectacol de cântec şi joc fără Ansamblul Kozaciok

Nu, nu e deloc forţat sau hiperbolizant titlul acestui articol. Nu există săptămână în care Ansamblul Kozaciok din Bălcăuţi să nu fie prezent cel puţin la o manifestare culturală găzduită de localităţile judeţului Suceava. Despre câteva dintre ele vom vorbi şi în rândurile care urmează.

Pentru început, am stat de vorbă cu dl Petru-Ştefan Şoiman, instructorul Ansamblului Kozaciok. De la domnia sa am aflat că „Ansamblul Kozaciok a luat fiinţă la începutul lunii martie a anului 2009 în cadrul comunităţii ucrainene din Bălcăuţi, ca o dorinţă spontană de a da formă şi fond spiritului ucrainean prezent în sufletul comunităţii. Este firesc ca locul în care te-ai născut să-ţi fie cel mai drag de pe pământ, să vezi multe ţinuturi frumoase, dar ţinutul în care ai copilărit să le întreacă pe toate. O lacrimă să-ţi mângâie genele şi un zâmbet să-ţi lumineze faţa când rosteşti cuvântul «acasă». Pentru noi acest loc poartă numele de Bălcăuţi.

Tineri cu admiraţie şi pasiune pentru cultura şi civilizaţia ucraineană s-au unit, au studiat şi aprofundat toate materialele disponibile despre dansurile şi tradiţiile ucrainene şi s-au pus pe treabă. Ei au vârste cuprinse între 7 şi 25 ani. Deşi sunt coregraful, instructorul, cel care i-a iniţiat în tainele dansurilor tradiţionale ucrainene, meritul succesului de acum ne aparţine într-o proporţie covârşitoare tuturor.

Şi nu întâmplător ansamblul s-a numit «Kozaciok», cuvânt care în limba ucraineană înseamnă luptător. A primit acest nume pentru că toţi membrii ansamblului depun eforturi însemnate să poată menţine obiceiurile frumoase pe care le-au moştenit de la strămoşii lor. Cazacii ucraineni, chiar dacă au preluat o parte din obiceiurile şi portul oamenilor din stepă, au fost, secole de-a rândul‚ «cavaleri» ce au luptat pentru păstrarea credinţei ortodoxe şi a libertăţii poporului ucrainean. Acest spirit de luptă şi libertate s-a transmis din generaţii în generaţii printre veacuri şi se poate simţi şi la noi, în comunitatea noastră ucraineană.

Acest ansamblu se numeşte Kozaciok – un diminutiv care trezeşte în acelaşi timp zâmbetul, voioşia, dar şi ideea de libertate şi dârzenie care transcende din timpurile trecute.

Pentru înfiinţarea acestui ansamblu s-au depus eforturi extraordinare din partea persoanelor care îl compun. În ideea de a îmbina şi cântecele româneşti cu cele ucrainene a luat fiinţă în acelaşi timp şi grupul vocal «Mirsin». Repertoriul acestuia cuprinde atât cântece ucrainene, cât şi melodii consacrate ale folclorului românesc.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei satului Bălcăuţi, la data de 1 octombrie 2009, a avut loc lansarea oficială a Ansamblului Kozaciok. Repertoriul de dansuri şi cântece ucrainene şi o scurtă piesă teatrală au umplut sala, iar cei peste 300 de spectatori au rămas plăcut surprinşi de evoluţia copiilor comunităţii lor”.

Iar de atunci au trecut 6 ani. Şi au adunat succes după succes. Notăm, în cele ce urmează, manifestările din luna iulie la care a participat Ansamblul Kozaciok.

Festivalul Ţara Fagilor în Moldova lui Ştefan

Peste două mii de persoane au participat în data de 2 iulie 2015, la Mănăstirea Putna, la Liturghia prilejuită de sărbătorirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, oficiată de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

După încheierea slujbei, a fost organizată o paradă militară, iar autorităţi judeţene şi locale, alături de mai multe asociaţii, au depus coroane de flori la mormântul lui Ştefan cel Mare din biserica Mănăstirii Putna.

La finalul manifestărilor, câteva mii de persoane au participat la Festivalul „Ţara fagilor în Moldova lui Ştefan”, organizat în localitate de Primăria Putna şi Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Putna. Manifestarea, ajunsă la cea de a VII-a ediţie, l-a avut drept iniţiator pe Pascal Garnier, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltare Locală Putna.

Cu ocazia festivalului, a avut loc o paradă a portului popular. S-au organizat şi spectacole folclorice cu formaţii din Putna şi din alte localităţi. Printre ele şi Ansamblul Kozaciok.

 Festivalul Internaţional „Arcanul” Rădăuţi

În perioada 3-5 iulie, Primăria Municipiului Rădăuţi, Casa de Cultură Municipală Rădăuţi, Clubul Sportiv Municipal „Bucovina”, Muzeul de Etnografie „Samuil şi Eugenia Ioneţ” Rădăuţi au organizat Zilele Municipiului Rădăuţi, în cadrul cărora a fost cuprinsă şi a XXIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Arcanul”.

“Între marile manifestări cultural-artistice devenite tradiţionale, ce se derulează an de an în județul Suceava în sezonul estival, Festivalul Internaţional „Arcanul” se înscrie ca o confirmare de referinţă cu o largă audienţă de public, atât prin numeroasa participare a ansamblurilor artistice din ţară şi din străinătate, cât şi prin grandoarea spectacolelor, totul desfăşurându-se sub semnul preţuirii faţă de comorile spirituale străbune ale satului românesc, cu veşnicia lui cu tot. Cu o tradiţie de peste douăzeci de ani, Festivalul Internaţional de Folclor „Arcanul” a adunat, şi în acest an, pentru rădăuţeni şi nu numai, ansambluri folclorice din: Grecia, Turcia, Serbia,Slovacia, Georgia, Ucraina, Republica Moldova şi Algeria. Fiecare dintre aceste ansambluri aduc aici, în inima Bucovinei, câte o fărâmă din ţara lor, astfel că municipiul Radăuţi devine în fiecare an, timp de trei zile, un veritabil centru de promovare a folclorului” ne-a declarat dl Ovidiu Foca, directorul Casei de Cultură din Rădăuţi.

“Luna aceasta, mai exact în data de 3 iulie 2015, am participat – pentru al 5-lea an la rând – la Festivalul Internaţional «Arcanul» în oraşul Rădăuţi. Ne bucurăm mult pentru colaborarea frumoasa între Ansamblul Kozaciok şi Casa de Cultură a oraşului Rădăuţi, mulţumind cu această ocazie dlui Ovidiu Foca pentru invitaţie. Mulțumim şi rădăuţenilor pentru căldura cu care ne primesc an de an şi pentru faptul că îmbrăţişaţi cu drag cultura şi tradiţia ucraineană pusă în scenă de noi” a spus dl Petru-Ştefan Şoiman.

Iniţiatorul acestui festival, devenit tradiţie în Rădăuţi, a fost Mircea Băncescu, fostul director al Casei de Cultură din Rădăuţi. În momentul de faţă, de organizarea lui se ocupă actualul director al instituţiei de cultură rădăuţene, domnul Ovidiu Foca.

Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Suceava

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit în data de 7 iulie cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofiti, la sediul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava. Vizita celor doi preşedinţi la Suceava a fost prilejuită de acordarea titlului Doctor Honoris Causa al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofte.

Cei doi preşedinţi au fost întâmpinaţi de rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare”, Valentin Popa, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, de Ecaterina Andronescu, secretarul general al PNL Gheorghe Flutur, precum şi de alţi parlamentari suceveni.

Printre formaţiile invitate să susţină un recital în cadrul Dineului oficial prilejuit de vizita la USV a preşedinţilor Klaus Iohannis şi Nicolae Timofti s-a numărat şi Ansamblul Kozaciok din Bălcăuţi.

Festivalul Interetnic „Convieţuiri”

Uniunea Ucrainenilor din România a organizat duminică, 5 iulie 2015, la Suceava, Festivalul Interetnic „Convieţuiri”, ediţia a XXII-a. Evenimentul a reunit ansambluri şi solişti de la diferite comunităţi etnice din ţara noastră. Programul a cuprins atât reprezentaţia artistică, cât şi o activitate cultural-religioasă în cadrul Muzeului Satului din Suceava. De asemenea, participanţii au vizita Muzeul Satului din Suceava şi Cetatea de Scaun.

Era imposibil ca de la o astfel de activitate să lipsească Ansamblul Kozaciok.

 Festivalul Folcloric “Din stejar, stejar răsare !” Cajvana

Sărbătorirea Zilelor oraşului Cajvana a prilejuit, duminică, 12 iulie a.c., desfăşurarea celei de-a IV-a ediţii a festivalului folcloric „Din stejar, stejar răsare!”.

Despre obiectivele acestui festival am stat de vorbă cu directorul adjunct al Liceului Tehnologic Cajvana, profesorul Iulian Ciotu, motorul vieţii culturale din localitate şi bun prieten al celor de la Kozaciok: “Fiecare dintre noi este legat puternic, cu fire nevăzute, dar simţite, de vatra natală, de locurile, de oamenii, limba, obiceiurile de acasă pe care le poartă în inimi ca un tezaur scump pe toate drumurile vieţii. Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment din viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu cântecele şi strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi. Arta populară, strigăturile, datinile, muzica şi dansul popular, toate îşi dau mâna în cartea cea fără de margini a vieţii şi a sufletului românesc, păstrând şi transmiţând, din generaţie în generaţie, firul neîntrerupt al istoriei. Acest lucru şi-l propune şi festivalul «Din stejar, stejar răsare!»”.

Gheorghe Tomăscu, primarul oraşului Cajvana, a adăugat că “Denumirea festivalului nu este întâmplătoare. Noi avem în Cajvana cel mai vechi stejar din Europa – stejar multisecular care este atestat şi se zice că are peste 800 de ani şi noi vrem să-l promovăm. În acest sens am realizat o plachetă care conţine picturi pe lemn de stejar care sunt legate de legenda Cajvanei: în prim-plan apar stejarul din Cajvana, Ştefan cel Mare şi trei fluiere care-i reprezintă pe acei păstori care l-au primit pe voievodul Ştefan sub umbra stejarului cu un «caş din vană», acesta rămânând numele localităţii până în ziua de azi”.

 În loc de concluzii…

…dăm cuvântul dlui Petru-Ştefan Şoiman: “Manifestările la care am participat în aceasta lună sunt dovada vie că Ansamblul Kozaciok este prezent în sfera festivalurilor importante şi reuşeşte de fiecare dată să promoveze cultura şi tradiţia ucraineană la un nivel foarte înalt. Faptul că la recepţia organizată cu ocazia întâlnirii preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, Ansamblul Kozaciok a fost foarte apreciat şi aplaudat de cei doi preşedinţi a reprezentat pentru noi un imbold şi o recunoaştere a muncii pe care o depunem în păstrarea identităţii ucrainene.

În luna iulie am participat, de asemenea, la Zilele Oraşului Siret şi vom participa la Festivalul Internaţional de Folclor “Nunta Zamfirei” de la Bistriţa (festival iniţiat de prof. dr. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal ”George Coşbuc” Bistriţa, preşedintele I.G.F. la nivel internaţional), unde an de an suntem invitaţi şi primiţi cu căldură de către organizatori şi publicul spectator”.

LĂCRĂMIOARA GRIGORCIUC