Întâlnindu-mă, întâmplător, cu dl Florin Bejinariu, pictor, fiind prieteni mai vechi, m-a invitat la o acţiune deosebită, pe care a organizat-o cu copii de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din municipiul Rădăuţi. Sincer să fiu, timp disponibil nu prea aveam, dar două au fost motivele care m-au determinat să mă duc: nu puteam refuza invitaţia maestrului şi-apoi eram foarte curios care poate fi legătura lui cu şcoala. Şi n-am regretat că m-am dus.
În cadrul Muzeului „Simion şi Eugenia Ioneţ” s-a desfăşurat activitatea la care am fost invitat. Deci şi-au dat mâna pentru realizarea acestei activităţi şcoala, muzeul şi un maestru pictor.
M-am prezentat mai repede la muzeu dintr-un singur motiv: nu-mi place să intru unde sunt invitat după ce-au venit toţi. Puţin respect pentru organizatori. Dar am vrut şi să asist la pregătirea maestrului pentru activitate, ştiind că este foarte meticulos. Mi-a făcut impresia unui cadru didactic care se pregăteşte temeinic pentru o inspecţie specială.
Exact la ora stabilită, pe uşa muzeului a intrat primăvara, materializată prin prezenţa unui număr de prichindei, care din care mai frumos. Erau elevii claselor zero(!) B şi C de la şcoala menţionată mai sus. Erau însoţiţi de doamnele învăţătoare Octavia Hîj şi Lăcrimioara Rusu. Au venit să asiste la o lecţie practică de pictură pe ou, în special cu tematică religioasă.
Maestrul pictor Florin Bejinariu a început să le explice copiilor, ca un adevărat pedagog, prin câte faze trece un ou până când lucrarea este finalizată. Le-a explicat care este tehnica pregătirii oului pentru pictat. Alegerea oului potrivit pentru lucrare, spălarea lui atentă, ştergerea cu o cârpă curată, executarea desenului, aplicarea foiţei de aur de 24 K. A accentuat că nu desenează icoane pe ouă, pentru că locul acestora este numai în biserică. Oul pe care desenează cu tempera, după uscare se lăcuieşte pentru a rezista timpului şi a se păstra aşa cum a fost pictat.
Am asistat cu interes la întrebările puse de copii. Nu s-au repezit cu acestea, ci s-au anunţat civilizat că au de pus o întrebare şi şi-au aşteptat rândul. Asta denotă că ei au fost pregătiţi pentru această activitate de către doamnele învăţătoare şi de părinţi. Lăudabil!
L-am studiat cu atenţie pe maestrul Florin Bejinariu: emoţionat, dar fără să-i tremure mâna, cu răbdare proverbială, migălos în execuţie, lucrând la o viteză moderată şi cu un talent didactic deosebit.
A fost o activitate foarte interesantă şi pentru mine, dar ce să mai spun de copii. Pentru ca activitatea să fie utilă şi ca fiecare copil să audă cât mai multe din cele spuse, maestrul a solicitat să fie împărţiţi în grupe, ca să poată sta cât mai aproape de masă, să vadă cum se lucrează şi să audă.
A fost o activitate instructivă, nouă pentru toţi copiii. Dovadă că, după părerea mea, aceşti copii au avut ce afla. Felicitări copiilor, învăţătoarelor, părinţilor şi maestrului pentru această activitate!
Text şi foto:
prof. GH. DOLINSKI
Comentarii