Societatea Muzicală „ Armonia” din Siret (1864-1867)

coperta-brosuraRecent, prin bunăvoinţa dlui Dorel Ursachi, custodele Muzeului de Istorie Siret, căruia îi mulţumesc pe această cale, am intrat în posesia unei copii a broşurii „Geschichte des Männergesangvereines «Harmonia» in Sereth”, în traducere liberă Societatea Muzicală „ Armonia” din Siret.

Broşura, scrisă de profesorul rădăuţean August Nibio a apărut în Editura F. Schledt, la Rădăuţi, în anul 1930 în limba germană.

Pe baza articolelor apărute în ziarul „Bukowina” între anii 1864-1867, în cele 32 de pagini ale broşurii, autorul ne prezintă un moment strălucit din istoria oraşului Siret şi a provinciei noastre.

La începutul anului şcolar 1864-1865, Comitetul Şcolar al Ţării (un fel de inspectorat şcolar al provinciei) l-a transferat pe învăţătorul de muzică (Musiklehrer) Alexandru Lucescul de la Şcoala de Căpetenie Cernăuţi la cea din Siret. Prin această numire, Siretul a câştigat un muzician deosebit, un compozitor talentat şi un dirijor de excepţie, scrie autorul broşurii.

Ajuns la Siret, Alexandru Lucescul a înfiinţat un cor şcolar cu care a impresionat siretenii iubitori de muzică, scrie ziarul „Bukowina” nr. 214 din 7 decembrie 1864. Prin talentul său muzical şi puterea sa de persuasiune, A. Lucescu a reuşit să atragă „inteleghenţia” Siretului: poetul Josef Kunz, medicul Moritz Eckhard, prefectul judeţului Franz Kropatshek, fostul primar Gustav Beill, învăţătorul Emanuil Palievici, preoţii Joannes Wachowski şi George Piotrovschi (socrul lui Simion Floarea Marian)

La sfârşitul lunii noiembrie 1864, din iniţiativa lui, a luat fiinţă un comitet format din cinci persoane, cunoscute ca melomani în oraş, pentru a înfiinţa o societate muzicală în localitate, după modelul celei din capitala provinciei.

Comitetul, în frunte cu medicul Moritz Eckhard, a elaborat statutul societăţii şi a hotărât ca ea să fie numită „Harmonia” (Armonia). La data de 3 decembrie 1864, judecătoria din oraş a aprobat înfiinţarea societăţii şi statutul propus. A doua zi, a fost ales comitetul de conducere a societăţii şi au fost primiţi primii membri ai societăţii.

Comitetul de conducere al societăţii era format din următorii:

> prefectul districtului Franz Kropatshek – preşedinte de onoare; > medicul oraşului Moritz Eckhardt – preşedinte în exerciţiu; > telegrafistul Heinrich Pelzel – vicepreşedinte; > funcţionarul Eduard Schöfer – secretar; > actuarul-poet Josef Kunz – trezorier; > învăţătorul Alexandru Lucescul – dirijor; > învăţătorul Emanuil Palievici – scenarist.

La data respectivă, societatea avea 23 de membri cotizanţi şi 20 membri simpatizanţi.

Prima reprezentaţie în public a societăţii a avut loc pe data de 26 februarie 1865, în biserica romano-catolică „Naşterea Sfintei Fecioare Maria”, după liturghia comunitară. În după-amiaza aceleaşi zile, a avut loc a doua reprezentaţie în biserica „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, în limba română şi limba germană.

Primul concert public al societăţii a avut loc pe data de 6 aprilie 1865, în sala de recepţie a hotelului „Annahof”, motiv pentru care autorul broşurii consideră că acest moment a fost actul de naştere a societăţii şi nu 3 decembrie 1864.

Din programul concertului spicuim: > gavatina din opera „Bărbierul din Sevilla”; > uvertura din „Trubadurul” de Verdi; > terţet vocal comic interpretând scenete din cartea „Învăţătorul rural” de Gerd Friedrich; > fragmente din „Ernani”; > compoziţia lui Alexandru Lucescul „Dorul”, inspirată din folclorul românesc bucovinean; > „Die Bürgschaft” – baladă de Fr.v. Schiller; > „Danse espagnole” etc.

Fragmentele din opere ale programului au fost interpretate la pian şi clavecin de doamnele Emilie Kunz, Johanna Mrazek şi Leontine Nossek, Franciska Miciak, membre fondatoare ale societăţii.

În vara anului 1865, societatea a susţinut concerte în oraşele Rădăuţi Suceava şi Cernăuţi. La concertul din capitala provinciei a participat şi contele Amadei, guvernatorul provinciei, care a rămas profund impresionat de calitatea concertului. Mai mult, el a promis sprijin financiar pentru societate şi pentru editarea compoziţiilor lui Alexandru Lucescu.

Din nefericire, anul 1866 a fost unul foarte greu pentru locuitorii provinciei: seceta prelungită urmată de foamete şi de o groaznică epidemie de holeră, au fost motive pentru care activitatea societăţii s-a limitat doar la mici concerte susţinute în satele din jurul Siretului, abia după încetarea epidemiei de holeră.

La sfârşitul anului 1866, prefectul districtului şi preşedintele de onoare al societăţii a fost mutat la Cernăuţi, iar în locul lui a fost numit Johann Wojnarowicz, om indiferent la cultură. Nu peste mult timp şi medicul Moritz Eckhard, preşedintele societăţii, a plecat din oraş. În locul lui a fost ales în funcţia de preşedinte al societăţii poetul Josef Kunz, iar ca preşedinte de onoare a fost ales baronul Nicolaus von Kapri din Negostina.

Cu toate aceste pierderi, societatea a continuat să activeze cu concerte în principalele oraşe ale provinciei şi în comunele districtului.

Programele concertelor au fost îmbogăţite cu noi şi noi compoziţii ale lui Kreutzer, Zöllner, Verdi, Schubert etc.

În programul concertului din 1 decembrie 1866, a fost introdusă compoziţia lui Alexandru Lucescul, „Paricida”, inspirată dintr-o întâmplare tragică petrecută într-o familie românească dintr-un sat din apropierea capitalei provinciei.

La îndemnul prietenului său, poetul Josef Kunz, Alexandru Lucescu lucra la pregătirea unui volum cu compoziţiile sale ce urma să fie tipărit în anul 1868 cu sprijinul Comitetului Şcolar al Ţării.

Activitatea societăţii a fost puternic zdruncinată de o mare tragedie. În noaptea de 24 spre 25 noiembrie 1867, obosit de munca la cartea sa, Alexandru Lucescul a adormit cu capul pe masă şi cu lumânarea aprinsă lângă el. În timpul somnului, lumânarea s-a răsturnat şi a incendiat camera, iar Alexandru Lucescul a ars împreună cu cartea sa. Ziarul „Bukowina” în nr. 140 din 28 noiembrie 1867, scrie: „…În bătrânul orăşel Siret, într-un incendiu şi-a găsit moartea învăţătorul Alexandru Lucescul, dirijorul Societăţii Muzicale «Harmonia» din Siret. Odată cu el a pierit în flăcări şi întreaga sa operă componistică…”.

La Şcoala de Căpetenie, pe postul rămas vacant, a fost numit învăţătorul Gustav Köhler, iar în calitate de dirijor al societăţii a fost numit Eduard Unczowski.

Ultima şedinţă a societăţii a avut loc la 29 decembrie 1867, când a fost aleasă o nouă conducere a societăţii. Alegerea lui Eduard Unczowski în locul lui Emanuil Palievici şi plecarea din oraş a lui Josef Kunz au însemnat practic autodizolvarea societăţii. Referindu-se la activitatea componistică a lui Alexandru Lucescul, August Nibio scrie: „…Alexandru Lucescul poate fi considerat primul compozitor român din Bucovina şi precursorul muzicienilor români: Isidor Vorobchievici, Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu Mandicevschi…”.

Despre activitatea Societăţii Muzicale „Armonia” din Siret, acelaşi autor scrie: „Pentru prima dată siretenii germani, români şi poloni s-au adunat de bunăvoie să cânte împreună cântecele lor…”. Pentru prima dată în istoria oraşului, un preot ortodox cânta împreună cu un preot romano-catolic cântece româneşti şi germane, spre bucuria enoriaşilor lor.

După trei ani de existenţă, Societatea Muzicală „Armonia” dispărea de pe firmamentul vieţii culturale a Bucovinei. Odată cu dispariţia ei, şi învăţătorul compozitor Alexandru Lucescul era uitat. Astăzi, doar câteva informaţii succinte despre activitatea învăţătorului compozitor Alexandru Lucescul pot fi găsite în colecţia ziarului „Bukowina” sau în cartea lui August Nibio.

Prin activitatea ei, Societatea Muzicală „Armonia” a reprezentat un episod strălucitor şi unic în istoria culturală a Bucovinei.

Prof. pens. FRANZ PIESZCZOCH

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: