De curând, la Iaşi, în biblioteca Universităţii Apollonia, „Zona Literară” a lansat volumele „Grigore Vieru în exegeza românească de sinteză”, semnată de Narcisa Florentina Boldeanu, şi „Semiotică şi comunicare poetică postmodernă”, sub semnăturile Narcisei Florentina Boldeanu şi a lui Marius Hriscu.
Pentru Narcisa Florentina Boldeanu (profesoară de limba şi literatura română, directoare a Şcolii din satul Blânzi, Corod, jud. Galaţi), viaţa şi opera lui Grigore Vieru au constituit un vast subiect de cercetare, spre a obţine titlul de doctor în filologie, sub îndrumarea acad. Mihail Dolgan (1939-2013), la Universitatea de Stat din Chişinău.
În demersul său ştiinţific, autoarea îşi propune o critică a criticii sau, altfel spus, o interpretare a interpretării (perspectivă semiotică ce a fost conturată de Umberto Eco). Într-un articol („Metafizica poeziei vierene în exegeza românească de sinteză”) publicat sub egida Academiei de Stat a R. Moldova, ea spunea că „pentru cercetătorii liricii lui G. Vieru (Th. Codreanu, M. Cimpoi, M. Dolgan…), metacritica aplicată de ei este un domeniu special de exercitare a actului critic ce operează în zona intelectului, a înţelegerii, dar şi a interpretării, presupunând nu numai dexterităţi hermeneutice, ci şi o serioasă pregătire teoretică, precum şi o sensibilitate literar-artistică”. Cu trimitere la „Duminica mare a lui Grigore Vieru”, cercetătoarea îl numeşte pe Th. Codreanu ca fiind „unul dintre cei mai profunzi interpreţi ai operei lui Grigore Vieru”.
Comentarii