La Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”

Atelierul părinţilor şi al adolescenţilor

Sâmbătă, 21 februarie a.c., începând cu ora 10, a avut loc la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi manifestarea intitulată „Atelierul părinţilor şi al adolescenţilor”, prima dintr-o serie de activităţi care se doresc a fi transformate în tradiţie la colegiul rădăuţean. Activitatea şi-a propus să creeze o situaţie de învăţare în care să fie implicaţi activ reprezentanţii celor trei categorii de actori ai procesului educativ: profesori, părinţi şi elevi. Spaţiul recent amenajat al cabinetului ariei curriculare „Om şi Societate” s-a transformat, prin efortul profesorilor organizatori, într-un cadru destins, specific educaţiei non-formale, în care întrebările, replicile, observaţiile s-au combinat într-un dialog prolific pentru toţi cei prezenţi. În cadrul celor patru sesiuni ale manifestării, au fost identificate, descrise, dezbătute problemele specifice vârstei adolescenţei, s-au formulat recomandări şi soluţii privind relaţia părinte – copil.

Orchestrată de profesoara Luminiţa Lăzărescu, directorul adjunct al liceului, prima sesiune a manifestării a abordat conceptul stimei de sine şi al încrederii în propriul potenţial, dar mai ales modalităţile concrete prin care adolescenţii pot fi încurajaţi să-şi dezvolte aceste calităţi importante în drumul către propria reuşită. Referitor la cele discutate pe parcursul primei sesiuni, doamna profesoară Lăzărescu ne-a declarat: „Adolescenţa este vârsta de aur, aşa cum au apreciat majoritatea participanţilor, însă este şi vârsta-cheie la care se formează personalitatea şi imaginea de sine. Unii părinţi şi copii au apreciat că este şi o vârstă ingrată în care adolescentul îşi caută identitatea, încercând să înţeleagă cine este, cine devine atunci când nu mai este copil, este pus în faţa unor întrebări, drame, conflicte, iubiri neîmplinite, simte revoltă faţă de tot ce este convenţional. Părinţii sunt, de regulă, în această perioadă a vieţii adolescenţilor, centraţi mai ales pe activitatea şi pe rezultatele obţinute la şcoală, minimizând uneori sau chiar neglijând problemele cu care se confruntă copiii lor. Pornind de la aceste idei, la întâlnirea Atelierul părinţilor şi al adolescenţilor din luna februarie, am discutat despre identitate, încrederea de sine şi imaginea pe care şi-o creează şi o propun lumii adolescenţii şi am încercat să oferim participanţilor instrumente de cunoaştere, intercunoaştere utile, care să stea la baza formării unui parteneriat real între părinţi şi copii, care să-i ajute în construirea încrederii în sine şi în găsirea unor repere care să constituie fundamente stabile pentru formarea unei stime de sine ridicate.”

Intitulată „Nevoile mele, nevoile celuilalt”, cea de-a doua sesiune a fost moderată de profesorul Florin George Popovici şi a avut ca scop identificarea trebuinţelor şi dorinţelor pe care le au, pe de-o parte, părinţii, şi pe de altă parte, adolescenţii. Împărţiţi în patru grupe, participanţii au primit sarcina de a construi ierarhii de motive şi nevoi care au fost apoi comparate în vederea stabilirii eventualelor asemănări, puncte de convergenţă sau deosebiri. Au fost apoi invocate opiniile experţilor în domeniul psihologiei şi s-au formulat concluzii referitoare la armonizarea nevoilor proprii, ca părinte, cu acelea exprimate de copil. „Am constatat, în urma acestui exerciţiu, că adolescenţii şi părinţii lor au priorităţi de multe ori diferite în ceea ce priveşte necesităţile şi interesele asumate. De unde rezultă ca o sarcină provocatoare, deloc facilă, încercarea de a pune în acord aceste necesităţi, de a le armoniza, astfel încât să genereze premisele unei relaţii bazate pe dialog şi cooperare optimă. De asemenea, am constatat cu plăcută surprindere că în privinţa nevoilor de ordin superior, aproape toţi cei prezenţi au ajuns parcă printr-un acord tacit să situeze pe cel mai înalt nivel nevoia de transcendenţă, de divin, în strânsă legătură cu dezvoltarea personală, împlinire, autorealizare, totodată contribuţia la binele propriu, dar, mai ales, la binele celor din jur. Ceea ce-mi spune că ne aflăm totuşi, în pofida numeroaselor rătăciri şi defecte ale timpului nostru, pe drumul către firesc, către normalitate.”

Cea de-a treia sesiune a manifestării şi-a propus să aducă în atenţie problema comunicării eficiente, asertive dintre părinţi şi copii, a capacităţii empatice ca o condiţie necesară pentru înţelegerea celuilalt şi pentru oferirea unui eventual sprijin. Sesiunea a fost moderată de Adriana Kurtoglu, preşedintele Asociaţiei de Părinţi de la CNEH, care a reuşit să evidenţieze importanţa comunicării sincere, deschise, nonviolente. S-au formulat recomandări privind optimizarea dialogului, gestionarea eventualelor situaţii conflictuale, descoperirea strategiilor rezolutive de tipul eu câştig – tu câştigi. „Adolescenţii sunt influenţaţi de modelele de frumuseţe, de stereotipurile sau etaloanele timpului nostru” – ne-a declarat doamna Adriana Kurtoglu – „iar dacă nu reuşesc să se apropie de aceste modele pot să apară complexele, dezinteresul pentru alte activităţi, chiar eşecul şcolar. Problemele pe care le întâmpină adolescenţii sunt considerate de către părinţii acestora de multe ori prea puţin importante în raport cu propriile probleme, alteori sunt ignorate, declarate «tabu». Adolescenţii nu găsesc răspunsurile căutate, ajung să se simtă neînţeleşi, apar blocajele de comunicare între ei şi părinţi, de unde retragerea şi a unora şi a celorlalţi în lumi diferite, guvernate de probleme diferite. Prin activităţile propuse, am încercat să-i îndemn pe părinţi să comunice eficient şi asertiv cu copii lor, să găsească modalităţi eficiente prin care să-i ghideze, să-i ajute să se cunoască, să se accepte aşa cum sunt. Toate acestea sunt baze ale unui dialog constructiv şi util în formarea la adolescenţi a unei imagini de sine cât mai adecvate şi a unei personalităţi deschise şi flexibile.”

În cea de-a patra sesiune a întâlnirii, cei prezenţi au fost invitaţi de Narcise Boţic, consilier psihopedagog la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, să formuleze întrebări şi nedumeriri referitoare la problemele cu care se confruntă, cărora le-au fost oferite răspunsuri pertinente. S-a adus în discuţie tipologia complexă şi extrem de eterogenă a părinţilor, de la părintele de tip „laissez-faire”, mult prea permisiv, chiar dezinteresat de evoluţia propriului copil, până la părintele autoritar, despotic sau omniscient, care nu tolerează niciun neajuns sau nicio greşeală a propriului copil. Iată ce a declarat, ca o sinteză a discuţiilor purtate cu cei prezenţi, doamna psiholog Narcise Boţic: „Trebuie să admitem că nu există reţete sau soluţii universale garantate pentru îmbunătăţirea relaţiei dintre părinte şi adolescent, cât despre literatura de specialitate, ea oferă de multe ori sugestii şi soluţii „magice”, neverificate, motivate comercial sau nefundamentate ştiinţific. Ceea ce este foarte important însă este să conştientizăm necesitatea dialogului deschis, sincer, a ascultării active. Părintele trebuie să acorde atenţia cuvenită nevoilor, problemelor, schimbărilor pe care adolescenţii le traversează în această etapă ingrată şi deloc facilă de dezvoltare. Educarea inteligenţei emoţionale trebuie să constituie o prioritate pentru părinţi şi dascăli pentru că ea reprezintă unul dintre dintre pilonii de rezistenţă ai personalităţii armonioase.”

La capătul celor două ore şi jumătate de dialog, desfăşurat într-o manieră deopotrivă atractivă, antrenantă şi instructivă, bogată în conţinut, toţi cei prezenţi – părinţi, profesori şi adolescenţi – au dobândit certitudinea că astfel de întâlniri poartă cu sine şansa unor beneficii substanţiale: înţelegerea reciprocă, sinceră şi onestă, a perspectivelor diferite de cele proprii, progresul şi dezvoltarea personală prin conversaţia cordială, lipsită de inhibiţii sau formalităţi inutile, cu celălalt. (Prof. FLORIN GEORGE POPOVICI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: