În deschiderea anului cultural al Centrului Cultural „Bucovina”, „Sărbătorile memoriei”

O seară cu Ion şi Andi Drăguşanul, cărţile, cântecele şi prietenii lor

> În cartea „Bucovina în mărturiile veacurilor” de Ion Drăguşanul, „probe şi argumente” potrivit cărora „adevărata prima atestare documentară a Bucovinei, ca nume al unei regiuni istorice moldoveneşti, s-a făcut în data de 30 martie 1392”

Prima ediţie din acest an a „Sărbătorilor memoriei”, desfăşurată miercuri, 7 ianuarie (de sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul), a propus sucevenilor interesaţi de carte şi de Bucovina o întâlnire cu trei volume şi o revistă. Au participat la această întâlnire, în număr mare, persoane din mediul cultural sucevean, al administraţiei, politicii (chiar dacă aşezate la mese diferite), educaţiei, nu în cele din urmă din mediul de afaceri; care, toate, au primit (din partea autorilor şi a editorilor) cărţile şi revista („Revista Bucovinei” nr. 11/ 2014, buletin informativ al Centrului Cultural „Bucovina”) ce au constituit subiectul principal al evenimentului.

Sub semnătura scriitorului şi publicistului Ion Drăguşanul, „Bucovina în mărturiile veacurilor”, de peste 300 de pagini, îl are ca întâi capitol pe cel intitulat „Prima atestare a Bucovinei”, alcătuit prin valorificarea unor informaţii din volume ale seriei „Călători români despre ţările române” editată de Academia Română, informaţii ce se constituie a fi, în opinia autorului, „probe şi argumente” potrivit cărora „adevărata prima atestare documentară a Bucovinei, ca nume al unei regiuni istorice moldoveneşti, s-a făcut în data de 30 martie 1392”. Perspectivă din care Ion Drăguşanul consideră că este cazul ca, din acest an, la 30 martie, la Suceava să fie marcată anume („să fie un semnal”) prima atestare a Bucovinei. În acest context, autorul a insistat încă o dată asupra ideii de „a se recupera tot ce poate fi recuperat…, de a scoate din patrimoniu tot ce poate fi scos”, aşa încât „să ştim cât mai multe, ca să ne merităm locul”.

În acelaşi sens, Ion Drăguşanul a alcătuit „Istoria muzical-dramatică a Sucevei” (peste 360 de pagini), purtând semnăturile I.G. Sbiera, Rudolf Gassauer, Leon Cavaler de Goian şi Victor Morariu. De altfel, ambele volume, apărute la Suceava în 2014, sunt incluse în colecţia „Memorie bucovineană”, editate fiind de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Secţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava şi de Editura „Muşatinii”.

La fel ca cea de-a treia lansată miercuri „Cântecele despovărării”, purtând semnăturile Andi Drăguşanul şi Ion Drăguşanul, având pe copertă (realizată de Victor T. Rusu, care pentru viitorul apropiat ne propune o interesantă expoziţie de fotografie în alb-negru), aproape alăturate, chipurile tatălui tânăr (în plan îndepărtat) şi al tânărului fiu (în plan apropiat), iar în interior versuri ale fiului şi acrostihuri ale tatălui. Poezii în acrostih despre care Ion Drăguşanul avea să explice că au început să (i) se işte cu un an în urmă, într-un spital din Cluj-Napoca, ele înlănţuindu-se treptat prin gândul autorului spre persoane semnificative din viaţa, activitatea şi din preajma sa. Unele au şi fost prezente la eveniment, cum – avea să aprecieze amfitrionul – aproape toţi participanţii au fost sau sunt, într-un fel sau altul, în relaţii cu el, cu scrierile sale…

Dintru începutul manifestării de la cafeneaua „Padrino Lounge”, Ion Drăguşanul a precizat că, deşi programată în ziua de Sf. Ioan şi anticipând aniversarea din această lună („şase milenii de existenţă”…), aceasta „nu este sărbătoarea sa”, el încercând să îndrepte toată atenţia dinspre protagonişti spre conţinut. Dar seara de miercuri, chiar şi fără intenţia lor, a devenit totuşi, într-o atmosferă distinsă şi destinsă, într-un anume fel, şi o reuniune publică de familie, inclusiv pe subiecte devenite publice nu de ieri de azi, de istorie, cultură, poezie, chiar şi de… administraţie cultural-publică. La care a participat, cu discreţie, şi dna Viorica Drăguşanul, mereu cu ochii spre soţ şi spre fiu. Cât despre Andi Drăguşanul, care, împreună cu chitara sa, a deschis şi închis evenimentul, el a susţinut de fapt, pe parcursul lui, un consistent recital (în bună parte cu aspect rock) de cantautor, urmărit inclusiv de o parte dintre colegii săi din trupa „Toy Machines”.

La invitaţia artistului plastic Mihai Pânzaru-PIM, intrat în rol de moderator, au vorbit pe rând despre protagoniştii evenimentului, despre cărţi, despre semne şi semnificaţii culturale, Ilie Niţă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Viorel Varvaroi, managerul Centrului Cultural „Bucovina”, Emil Constantin Ursu, managerul Muzeului Bucovinei, deputatul Ioan Bălan, av. Mihaela Popescu-„Zurgălăul” (după cum a fost prezentată, ca mesager al muzicii folk), publicistul Romeo Istrate, Carmen Antoaneta Marcean (drept… „vox populi”), a (şi) cântat Gabriela Teişanu (de Andi fiind prezentată inclusiv în calitate de autoare a… basistului de la „Toy Machines”), umoristul Constantin Horbovanu, scriitorul Constantin Hrehor (care a tâlcuit ziua de 7 ianuarie 2015 ca fiind, în calendarul cultural al Bucovinei, cea a lui „Ion, botezătorul de cărţi”).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: