„Întărirea capacităţii organizatorice a asociaţilor proprietarilor de păduri pentru un management forestier durabil” este titlul complicat al unui proiect foarte interesant pentru proprietarii de păduri, finanţat din bani elveţieni şi coordonat de ROMONTANA, HEIFER Romania, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava – Facultatea de Silvicultură, Nostra Silva, The Swiss Center for Mountain Regions (SAB).
Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de trei ani şi aduce în atenţie două probleme majore: certificarea forestieră şi managementul forestier durabil.
În ceea ce priveşte certificarea forestieră, se urmăreşte informarea şi pregătirea proprietarilor de păduri în vederea obţinerii acestor certificate. Înţelegerea principiilor şi mecanismelor care stau la baza certificării, aplicarea şi respectarea lor aduc, pe lângă avantajele certificării, beneficii atât la nivel de protecţia mediului şi sustenabilitate forestieră, cât şi la nivel economic.
„Există două sisteme de certificare forestieră complementare: FSC (sistemul de supraveghere forestieră) şi PEFC (programul de aprobare a certificării forestiere). FSC este pentru marile proprietăţi forestiere, unde conservarea biodiversităţii este o problemă importantă, PEFC (denumit iniţial sistemul pan-european de certificare forestieră) este adaptat micii proprietăţi forestiere. FSC este adoptat acum de Romsilva, iar PEFC va fi introdus – sperăm – prin proiectul nostru. Introducerea PEFC înseamnă efectiv crearea unui organism naţional (cu statut de ONG) care să supravegheze totul, să elaboreze standarde, să le aplice, şi să asigure actualizarea acestora o dată la 5 ani.” (conf. univ. dr. ing. Marian Dragoi)
În ceea ce priveşte managementul forestier, proiectul îşi propune să creeze o infrastructură logistică care să permită asociaţiilor de proprietari de păduri să fie mai eficiente şi să aibă o democraţie internă funcţională, să fie mai bine informate şi să poată accesa fonduri, să se poată reprezenta mai bine şi să creeze strategii şi planuri de dezvoltare coerente şi durabile.
Conf. univ. dr. ing. Marian Dragoi: „Întărirea capacităţii organizatorice a asociaţiilor de proprietari vine din nevoia de a-i debloca pe proprietarii de păduri din clişeul mental potrivit căruia «statul ne-a furat 50 de ani şi acum vrea să ne fure în continuare». Retrocedarea a mers greu, cu probleme, legea retrocedării – prima – cea din 1991, a fost prost concepută şi implica un actor necontrolabil şi nesancţionabil: Comisia locală de restituire. (…) Vrem să ajutăm confederaţia asociaţiilor de păduri din România să-şi creeze o infrastructură logistică care să le permită cât de cât accesarea de fonduri şi să poată reprezenta mai bine proprietarii de pădure. Vrem să ajutăm 5 asociaţii să devină modele de organizare şi funcţionare, să organizăm grupuri de lucru pentru standardele naţionale şi să demarăm şi procesul de certificare pentru 3 din asociaţii/ocoale silvice”.
Comentarii