Îndelungata şi frământata istorie a poporului român are şi o mare continuitate în forme şi dimensiuni diferite. Una din formele acestei continuităţi este alegerea democratică a unui nou preşedinte al României din cinci în cinci ani. Anul acesta, la 16 noiembrie 2014, a fost ales ca preşedinte al României domnul Klaus Iohannis, primarul municipiului Sibiu. Recent a avut loc validarea mandatului de preşedinte al României de către Curtea Constituţională, la care a participat şi domnul Traian Băsescu, preşedinte încă în funcţiune. În acest cadru, vorbind despre ceea ce-şi propune să facă în acest mandat, domnia sa a spus: „Stop şi de la capăt”. Această afirmaţie se cuvine comentată, cu atât mai mult cu cât domnul Klaus Iohannis nu a dat explicaţiile necesare. Având în vedere contextul şi momentul declaraţiei putem înţelege că de aici înainte ar începe o nouă istorie. Aici se sfârşeşte ceva şi începe altceva. E greu de înţeles ce se sfârşeşte dacă privim imaginea de ansamblu a cadrului general al actului validării de la Curtea Constituţională a României. În spatele preşedintelui nou ales erau prezente multe personalităţi apropiate sau chiar devotate domnului Traian Băsescu. Să fie oare dorinţa de preluare totală a puterii, deci şi guvernul să aparţină PDL-PNL? În acest fel toţi aceşti „devotaţi” aşteaptă să revină la împărţit averea Ţării. Ar fi şi aici un fel de continuitate! O asemenea mărturisire a fost deja făcută, oferindu-ne şi modalităţile: formarea unei noi majorităţi parlamentare sau răsturnarea guvernului prin moţiune de cenzură.
Tot cu acest prilej, domnul Traian Băsescu, în continuare vocal şi activ „până în ultima clipă a mandatului”, a prezentat şi explicaţii privind politicienii care vor trebui să stea în stânga şi dreapta domnului Klaus Iohannis, explicaţii confuze sau dorite aşa! Tot cu acest prilej preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a declarat: „Voi reconecta preşedintele României la Constituţie”… A mai subliniat că va respecta prevederile Constituţiei şi spiritul ei – promisiuni de mare valoare pentru români. Dar asta înseamnă că preşedintele României de până acum a fost deconectat de la Constituţie, ceea ce este adevărat. Nu ştim dacă chiar asta a urmărit să ne spună preşedintele ales de către majoritatea românilor la 16 noiembrie ori a fost un text în completarea frazei.
Ceea ce este evident pentru oricine este declanşarea demersurilor DNA-ului, inclusiv împotriva oamenilor legii. Întocmirea de dosare penale, chemarea la audieri, acuzaţii şi martori la Parchete, arestări şi sentinţe la Judecătorii, procese şi condamnări, formează peisajul social dominant, dar şi îngrijorător pentru ceea ce înseamnă corectitudine, cinste, demnitate şi adevăr în România. Avem în vedere şi personalităţi al Justiţiei – vezi cazul Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, buna prietenă a doamnei Elena Udrea. Cele mai multe fapte luate în calcul de către autorităţile statului sunt „înfăptuite” în ultimii zece ani, ceea ce este semnificativ pentru fiecare cetăţean român de bună-credinţă. Încep să-mi rejudec aprecierile privind actul de justiţie din România şi să-mi sporesc încrederea în procurori şi judecători. Chiar dacă în această zonă sunt şi oameni din PSD, am puterea de a judeca faptele, fără apartenenţă politică, dar şi nevoia măsurilor coercitive necesare acum şi în viitor. Cred că vine momentul când şi cei care au fost nu demult la conducerea Ţării, vor fi „invitaţi” să explice şi apoi să răspundă faţă de nelegiuirile făcute şi faţă de îmbogăţirea peste noapte din averea populaţiei de rând. Ne place, de la o vreme, să clamăm cu apăsare sintagma „Nimeni nu este mai presus de lege”, dar nu atunci când suntem şi noi implicaţi. În ultima vreme aud această sintagmă repetată tot mai frecvent, inclusiv de către preşedintele României încă în funcţie. Acum îmi explic mai lesne de ce România, o ţară atât bogată în resurse naturale şi umane, este o ţară foarte săracă. Reflectăm şi, deocamdată, aşteptăm!
Comentarii