Lecție despre timp, lecție despre viață

 

Cea din urmă reprezentație teatrală propusă Sucevei de Zilele „Matei Vișniec” ediția a II-a – „Negustorul de timp”, a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (piesă de Matei Vișniec, în regia, scenografia și mixul sonor semnate de Ovidiu Lazăr), la care s-a adăugat, în final, un act mai puțin obișnuit, în care, de față cu actorii, regizorul, directorul teatrului, Cristian Hadji-Culea, și dramaturgul s-au întreținut cu publicul – a făcut, la Casa Culturii, sală plină. Prilejuind, s-ar putea spune, inclusiv oarece… turism cultural local, pentru că în sală au ocupat locuri și destui spectatori din afara municipiului. Am urmărit un spectacol de idei, relativ solicitant, pe o scenă deasupra căreia „curgeau” ceasuri (inclusiv unele care, prin formă, trimiteau la timpul scurs al lui Dali) și în care, central, era reprezentat Timpul, rotindu-se în sensul acelor de ceasornic, iar în jur (chiar periferic) erau reprezentate ipostaze ale vieții comune. Viață pe cale a se consuma (dacă nu se va fi consumat deja), între repere rutiniere, din perspectiva personajului principal, Liviu Dorneanu, care, printr-o întâmplare a impasului în care se află, este sedus să-și vândă două săptămâni din timpul său…, pentru ca finalmente, târziu deci, să accepte în dar, iluminat, o zi din timpul altora, anume pentru viața sa. A fost, credem, o lecție despre timp, iar mai mult o lecție despre viață, menită să dea de gândit. Încheiată cu multe, multe aplauze și, poate, cu momente pe care fiecare spectator le vor fi smuls din timpul lui pentru a medita, iar, apoi, pentru a trăi.