Între europarlamentare și prezidențiale Prima etapă a depunerii candidaturilor la europarlamentare s-a încheiat, urmând ca BEC și instanțele să rezolve cele câteva zeci de contestații, unele răsunătoare, cazul Mircea Diaconu, altele comice, două liste de candidaturi ale aceluiași partid, PRM, și câteva liste ale unor partide aflate sub 1%, dar cu candidați mai numeroși decât cele 32 posturi de eurodeputați cuvenite României. În aceste condiții, te-ai fi așteptat ca strategiile echipelor de PR și advertising să se concentreze în principal pe reușita partidelor și a propriilor candidați, numai că alegerile europarlamentare sunt privite doar ca o trambulină, un fel de prepoziționare în bătălia pentru cel mai înalt jilț, acela de la Cotroceni. Căci așa e croită politica în lumea noastră: deși treburile curente ale statului sunt rezolvate de Parlament, Guvern și Justiție, ceea ce contează este doar percepția publică asupra personajului principal, despre care se crede că ține în mână toate frâiele puterii. Mize și calcule electorale De aceea, ar fi fost normal ca specialiștii, activiștii implicați în campania electorală să acorde importanța și respectul cuvenite nu doar alegerilor prezidențiale, planificate pentru sfârșitul lui noiembrie a.c., ci mai întâi apropiatelor alegeri pentru PE din 25 mai. Miza acestora este una la fel de importantă, parlamentarii europeni având un rol major în apărarea intereselor României și în stabilirea unor coordonate economice, legislative și sociale. Din păcate, prin sufragiile acordate candidaților europeni se anticipează sorții bătăliei pentru Cotroceni: 1. dacă PSD trece de 40%, Victor Ponta are cele mai mari șanse; 2. dacă PNL face peste 20%, Crin Antonescu poate câștiga în turul al doilea; 3. „dacă aduni în momentul ăsta în sondaje PMP cu PDL cu PNȚ, FC… ele au semnificativ mai mult decât are PNL-ul” (Sebastian Lăzăroiu). Scenariștii în acțiune Deși sunt anunțați ca siguri doi candidați pe partea dreaptă, unul de la PNL, altul de la PDL, autorul celebrei Albă-ca-Zăpada introduce în ecuație o a treia necunoscută, Emil Boc, cel desemnat să adune toate voturile de pe Dreapta, cu excepția celor liberale. Dacă Eminescu îl vedea pe „Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară”, ei bine, S. Lăzăroiu își închipuie că procentele din sondaje (unele atât de sforăitoare, că nu le cred nici inițiatorii), pot fi adunate în același coș de primarul de Cluj. Personaj cu o cotă de imagine și notorietate mult diminuate după tăierile de salarii și pensii din vremea guvernării PDL. Așadar scenarii și calcule care de care mai abracadabrante într-o perioadă când urmările dezmembrării USL sunt încă vizibile, iar bazinul electoral nu s-a divizat așa cum ar fi vrut unii sau alții. Doar rezultatele europenelor ar putea clarifica împărțirea între stânga și dreapta. Este principalul motiv pentru care PSD încă nu-și aruncă propriul candidat în arenă. Un electorat prea mic pentru atâția pretendenți Cât adevăr și câte șanse de realizare sunt în calculele de mai sus se va vedea la alegeri. Dar în funcție de o altă necunoscută, candidatura PSD, un fel de „mănăstire-ntr-un picior, ghici, ciupercă, ce-i”, trei personaje disputându-și întâietatea: prim-ministrul Victor Ponta, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Ordinea contează. Abia după anunțarea candidatului social-democrat vom avea toate piesele pe tabla de șah. Deocamdată, Victor Ponta are de luptat cu sondajele de opinie, cota sa de încredere situându-se cu mai mult de 10% sub cota PSD. Și totuși analiștii spun că Ponta din ghicitoare e singurul care ar putea câștiga pe stânga. Așa stând lucrurile, se înțelege că în următoarea etapă vor avea loc diferite evenimente pregătite din timp pentru ca realitatea cifrelor de mai sus să fie modificată: fie o scenă cu lacrimi, fie o lovitură de imagine în prime-time, fie niște stenograme cu cât mai prăfuite, dar cu atât mai compromițătoare, dacă nu cumva arsenalul politic se va fi îmbogățit între timp.
În contracurent
Nu doar de azi, de ieri. O fac cu poftă, adesea din spirit de răzbunare și chiar de revanșă, iau în calcul zeci de variante, consumă energii și fonduri imense(?), ale lor și ale susținătorilor. Atunci când nu le ies socotelile, care nu se potrivesc aproape niciodată cu cele din târg, încearcă să modifice, după puterile lor, realitatea ingrată. De demonstrat.
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!



























Comentarii