Cultură fără proletari

Dintre toți primii-secretari ai județenei sucevene de partid comunist, cel mai apropiat de cultură a fost Miu Dobrescu, fost ministru al culturii. Fără a combate activ în acest domeniu, el a creat la Suceava o atmosferă favorabilă culturii într-o vreme în care ecourile proletcultismului erau puternice măcar și pentru faptul că vechii activiști „culturnici” erau încă în activitate. Cei ce i-au urmat, câți au mai rămas, vorbesc și astăzi despre „vremea lui Dobrescu”.

 

Din acea vreme iau avânt și paginile promovatoare ale culturii și artei sucevene, publicate în ziarul „Zori noi” (în cea îngrijită de George Sidorovici debuta cu o schiță, în 1969, și cel ce semnează aceste rânduri). Cu apariție săptămânală, „Coordonatele literare” asigurau un spațiu cultural destul de încăpător încât să-i includă, de-a lungul timpului, pe toți sucevenii cu talent. Cei mai mulți au și colaborat la realizarea acestei pagini. Între cei care au coordonat pagina de-a lungul vremii au fost cel pe care l-am numit deja – George Sidorovici, apoi Marcel Mureșeanu, Ion Nedelea, Oltea Tănase, Constantin Ștefuriuc, Victor Traian Rusu, Doina Cernica – cea care, într-un spațiu tipografic lărgit la două pagini, o „păstorește” și astăzi în „Crai nou”. Fără îndoială că într-o pagină apărută săptămânal era greu să publici numeroasele contribuții primite de la scriitorii Sucevei, să găzduiești, de exemplu, grafica pusă la dispoziție cu largă generozitate de Ion Carp Fluerici, ca să pomenim doar un nume mare. Și să nu mai amintim de „poezia vremii”, căreia trebuia i se facă loc (uneori de teama ca autorul să nu te pârască la partid că nu-i publici poezia partinică…) O privire asupra fenomenului literar din „Zori noi” a realizat-o poetul Constantin Ștefuriuc, text publicat sub îngrijirea criticului Nicolae Cârlan în spațiul pe care și astăzi îl asigurăm sâmbăta, sub genericul „Literatură. Artă”, mișcării literare bucovinene actuale. Oferta aceasta consistentă a creat nevoia impetuoasă de a scoate o revistă literară. Astfel, a fost editată, ca supliment al ziarului „Zori noi”, revista „Suceava”, care demonstra că exista posibilitatea editării unei reviste de cultură și literatură în județ. Au apărut 11 numere (din iulie 1966 până în noiembrie 1979), care ofereau un spațiu mult mai generos mânuitorilor de condei îndeosebi din județ, dar și sucevenilor răspândiți în țară. Ulterior, desprinse deja de ziarul „Zori noi”, au fost editate „Paginile bucovinene”, apărute în interiorul „Convorbirilor literare” ieșene, ca supliment al sucevenilor, „gândită, scrisă și tehnoredactată la Suceava”, cum notează undeva Ion Paranici, redactorul-șef în acea vreme al „Zorilor noi”. Realizatorii acesteia erau Ion Beldeanu, Constantin Blănaru, George Damian, Viorel Dârja, Ion Carp Fluerici, Mihail Iordache, Marcel Mureșeanu, Ion Paranici, Mircea Tinescu, Alexandru Toma. Ulterior, în caseta de realizatori se adăugau numele lui Gheorghe Lupu, Victor Traian Rusu, Constantin Ștefuriuc. Tehnoredactorul „Paginilor bucovinene” a fost Valentin Milici, tehnoredactor deopotrivă la „Zori noi”. Fotografia – nepublicată vreodată – pe care ne-a propus-o astăzi Dumitru Vințilă îi surprinde pe câțiva dintre cei numiți mai sus. Într-una din încăperile redacției ziarului „Zori noi” Marcel Mureșeanu, Ion Paranici, Ion Beldeanu, George Damian și Octavian Nistor, alături de tehnoredactorul Valentin Milici, pregătesc un nou număr al „Paginilor bucovinene”.