Din culisele istoriei contemporane

După înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944, Partidul Comunist Român a fost scena unor lupte pentru putere între principalele facțiuni, lupte adeseori sângeroase și dramatice, care au dus la anihilarea politică și chiar fizică a unora dintre protagoniștii de seamă din acea vreme.

 

Astfel, după 23 August 1944 existau toate premisele pentru o confruntare deschisă între cei veniți de la Moscova, în frunte cu Ana Pauker și Vasile Luca, și aripa internă care-l recunoștea drept conducător pe Gheorghe Gheorghiu-Dej. Conflictul adevărat avea să izbucnească violent în 1952, în momentul în care Gheorghe Gheorghiu-Dej reușise să-și consolideze poziția și mai ales câștigase bunăvoința lui Stalin, era în plină ofensivă antisemită și urmărea eliminarea grupului numit atunci antipartinic, grup format din Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu. Unul dintre învinșii acestor lupte a fost Vasile Luca, fost membru al Secretariatului PCR și ministru de finanțe între 1947 și 1952. Acestui învins îi este dedicată lucrarea Pecetea lui Stalin – Cazul Vasile Luca, scrisă de cunoscutul istoric care este universitarul sucevean Gheorghe Onișoru, carte pe care o aducem în atenția cititorilor, rezultat al unui proiect de cercetare început acum 15 ani. În cadrul acestui proiect de cercetare, prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru a editat numeroase volume dintre care amintim România în anii 1944 – 1948. Realități economice și transformări sociale; Instaurarea regimului comunist în România; Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă; Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România 1944-1962, Operațiunea Tămădău. Desființarea Partidului Național Țărănesc (1947), precum și numeroase studii și articole legate de emergența regimului comunist în România, publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate. Lucrarea Pecetea lui Stalin, structurată în șapte capitole, are la bază în primul rând documente inedite din Arhiva Serviciului Român de Informații, preluate ulterior de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și Arhivele Naționale Istorice Centrale. Primul capitol analizează ascensiunea lui Vasile Luca spre vârful piramidei comuniste, precum și mecanismele luptei pentru putere la nivelul conducerii partidului comunist, cu precădere după eliminarea lui Istvan Foriș, fost secretar general al Partidului Comunist Român. Acuzat de trădare și colaboraționism cu Siguranța în anii războiului mondial, de către Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi și Gavrilă Birtaș, a fost ucis în 1946 cu lovituri de rangă aplicate de Gheorghe Pintilie (Pantiușa Bodnarenko) în complicitate cu șoferul său, D. Neciu. Se pare că nu erau străini de asasinarea lui I. Foriș nici Gheorghe Gheorghiu Dej, nici Ana Pauker. Vasile Luca, întors din Uni-unea Sovietică în septembrie 1944, avea să ocupe o poziție cheie în Secretariatul Partidului, fiind delegat să se ocupe de formarea Frontului Național Democrat, acea alianță folosită de comuniști pentru preluarea guvernării la 6 martie 1945, guvernare în care nu au intrat nici Vasile Luca și nici Ana Pauker. Abia în urma remanierii din noiembrie 1947 Vasile Luca avea să preia portofoliul de la Finanțe, iar Ana Pauker pe cel al Externelor, înlocuindu-l pe Gheorghe Tătărăscu. Au urmat patru ani în care duelul nevăzut între Gheorghe Gheorghiu-Dej și grupul condus de Ana Pauker a fost permanent simțit de activiști. Capitolul al doilea prezintă pretextul pe care Gheorghe Gheorghiu-Dej l-a folosit pentru înlăturarea lui Vasile Luca – Reforma monetară din ianuarie 1952. Confruntările dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej și grupul antipartinic, acuzat ca fiind purtător al devierii de dreapta, sunt analizate în capitolul următor. Ultimele capitole au în vedere prezentarea anchetelor derulate între 1952 și 1954, analizarea lungii suite de procese-verbale de interogatoriu, precum și sintezele întocmite de ofițerii de securitate. Așa cum subliniază prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, anchetarea lui Teohari Georgescu și Ana Pauker și a membrilor care au alcătuit lotul Luca avea să dureze mult, dar în cele din urmă în instanță vor fi trimiși doar Vasile Luca, Alexandru Iacob, fost ministru adjunct, Dumitru Cernicică, Ivan Solymos. Ana Paker era deja încadrată la Editura Politică. Procesul tipic stalinist orchestrat de oamenii lui Gh. Gheorghiu-Dej lui Vasile Luca constituie cuprinsul ultimului capitol al lucrării. Interesant ni se pare faptul că documentele furnizate în timpul anchetei au fost ordonate de Nicolae Ceaușescu în 1968, documente care astăzi analizate aruncă o cu totul altă lumină asupra procesului din 1954. Vasile Luca a fost condamnat la moarte pentru culpa de trădare, pedeapsa i-a fost comutată în detenție pe viață. A decedat în închisoarea de la Aiud. Lucrarea, care se încheie cu un Epilog, îi oferă cititorului posibilitatea să descopere nu doar evoluția politică în anii 50 ai secolului al XX-lea, ci și destinul unui om, al lui Vasile Luca, precum și posibilitatea înțelegerii mecanismelor terorii staliniste din România în primii ani postbelici. Bogata bibliografie semna-lată la sfârșitul lucrării dovedește o dată în plus răbdarea și minuțiozitatea, acribia științifică cu care prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru a studiat documentele din arhivă, periodicele și lucrările apărute până acum. Suntem convinși că această lucrare, apărută sub auspiciile prestigioasei Edituri Cetatea de Scaun din Târgoviște, va fi un punct de plecare pentru cei ce vor să cunoască mai bine realitățile unui regim de tristă amintire.