Reîntregirea Țării sub Mihai Eminescu, la Dumbrăveni

În ziua de 21 decembrie 2013, cu noaptea cea mai lungă, cu intrarea în anotimpul iernii, la Dumbrăveni a fost dezgheț intelectual. Aici s-au adunat oameni de cultură, iubitori de poezie și de neam românesc din întreaga Românie Mare.

 

Din Basarabia, ca și din nordul Bucovinei, pământuri detrunchiate din trupul Țării, au venit să-și aducă omagiul către mari români de spirit: Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru și Adrian Păunescu. A fost un regal de poezie completat cu cântece care de-a lungul istoriei neamului românesc au dat putere ființei românești să se împlinească în destin. De la Chișinău au venit oaspeți ca întotdeauna de când Dumbrăvenii din județul Suceava s-a hotărât să aducă ca semn de împlinire și gândire iubirea față de cei patru mari poeți ai neamului românesc. Au fost prezenți academicienii Mihai Cimpoi, eminescolog binecunoscut în țară și străinătate, Nicolae Dabija, poet, redactor-șef al revistei „Literatura și Arta”, luptător de-o viață pentru reunirea pământurilor românești, Vasile Bahnaru, academician, directorul Academiei de Științe din Republica Moldova. Din nordul Bucovinei, din regiunea Cernăuți au fost prezenți academician Vasile Tărâțeanu, omul de pretutindeni, la rândul său luptător pentru cauza românească; de asemenea, o prezență deosebită a fost primarul Elena Nandriș din comuna Mahala, o româncă cu suflet ales care înfruntă împotrivirea celor care îi vor pe români muți. Primarul este un om de acțiune și faptele se văd. A pus tricolorul românesc la primărie, a dat denumirea străzii principale din localitate „Mihai Eminescu”. A ridicat monumentul Aniței Nandriș, iar numele acesteia a făcut înconjurul lumii, fiind binecunoscută în spațiul românesc ca o luptătoare pentru cauza românească, ea înfruntând gulagul și gerurile Siberiei. Ea a scris și o carte unde a povestit despre calvarul îndurat de românii ajunși în Siberia. Evenimentul fiind o sărbătoare au fost prezente și fetele din corul de la Voloca, care au interpretat colinde… „Am venit din țara mea în țara mea” Prezența Chișinăului s-a făcut simțită prin vocile acad. Mihai Cimpoi și acad. Nicolae Dabija, care a ținut să spună în cuvinte înălțătoare ce înseamnă Mihai Eminescu pentru întreaga suflare a intelectualității românilor basarabeni dintre Prut și Nistru. El a spus: „Am venit din țara mea în țara mea. Eminescu ne-a ținut împreună în cuvintele limbii române. Nu știu de ce unii dintre românii din țară ne mai consideră ruși”. A ținut să adauge că Dumbrăvenii ne-au unit, mulțumind primarului Ioan Pavăl și secretarului primăriei Mihai Chiriac. Nicolae Dabija a mai menționat faptul că Eminescu a fost conceput în Dumbrăveni, că pașii lui, în copilărie, au trecut pe drumurile Dumbrăvenilor și că Eminescu este prezent oriunde s-ar vorbi românește. În cuvinte emoționante, Nicolae Dabija și-a încheiat discursul despre Eminescu cu următoarele fraze: „Noi, românii basarabeni, am ieșit înaintea tancurilor cu icoana lui Eminescu. Noi avem nevoie de Eminescu. Am ieșit, după cum spuneam, în fața tancurilor cu marea poezie românească. Noi ne orientăm după Calea Lactee. Noi trebuie să mulțumim comunei Dumbrăveni, locul unde a fost conceput Mihai Eminescu. La Dumbrăveni, mă simt ca acasă, iar revista Poeți ai nemuririi noastre este cea mai bună revistă din spațiul românesc”. Vasile Bahnaru a vorbit despre ce anume simbolizează personalitatea luminoasă și eroică a lui Mihai Eminescu: „Noi am avut mai mulți stâlpi, Ștefan cel Mare este sfânt în Basarabia, Mihai Eminescu este al doilea sfânt al nostru, Alexei Mateevici este al treilea sfânt, poezia lui, «Limba noastră», o putem așeza lângă ctitoriile lui Ștefan cel Mare și «Doina» lui Mihai Eminescu. În momente de restriște, oamenii fac trimiteri la credință și poezie”. Academicianul Mihai Cimpoi, moderatorul întregii manifestări, a ținut să spună celor prezenți că „Primăria de la Dumbrăveni face un gest generos, de mare cultură. Dumnezeu a fost bun cu Republica Moldova. Anul acesta (2013 n.r.) s-a semnat actul juridic de unire a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Un alt eveniment mare pentru noi a fost și acela că limba română este limba vorbită de românii dintre Prut și Nistru și recunoscută de Curtea Constituțională”. El a mărturisit celor prezenți că mama lui este din Dumbrăvița, iar el este dumbrăvenean cu acte în regulă. A făcut la rândul său trimitere la revista scoasă de primărie, spunând că este o revistă voluminoasă, de fapt un almanah, o adevărată carte. Și-a încheiat discursul parafrazându-l pe Mihai Eminescu: suntem europeni și punctum. Suntem într-un moment al reconstituirilor Eminescologul Nicolae Georgescu de-o viață s-a aplecat asupra operei eminesciene și a dat tiparului peste 20 de cărți dedicate poetului; de asemenea a scris sute de articole și studii în presa vremii înainte și după 1989. Am reținut din spusele sale că „Eminescu n-a avut norocul să-și facă o carte. Negarea întreagă a existenței nu se regăsește în «Rugăciunea unui dac»(…) Totuși avem motive întemeiate să vedem că el și-a făcut coperta la prima carte. Sunt 25 de ediții critice și niciuna nu seamănă între ele. Cele trei ediții din timpul vieții lui sunt și ele diferite. Scoaterea apostrofului din limba română a fost făcută de ruși. Eminescu ar fi acceptat reforma din 1904, dar nu a trăit până acolo.” Nae Georgescu a ținut să mai spună următoarele: „De ce să-l căutăm pe Dumnezeu la marginea creației? El trebuie căutat în centrul creației”. De la Galați, ca mai întotdeauna, a fost prezent poetul Viorel Dinescu, împreună cu Flori Paraschiv. Viorel Dinescu a vorbit despre ultima sa întâlnire cu Grigore Vieru, despre ce a simțit când a aflat vestea morții poetului, el, de altfel, fiind și ultimul român care l-a văzut pe Grigore Vieru în viață. A recitat poezia „Coboară, Grigore!…”. Au mai luat cuvântul, din partea autorităților județene, prefectul Florin Sinescu și președintele Consiliului Județean Cătălin Ioan Nechifor, care au ținut să spună că la Dumbrăveni există un interes deosebit pentru cultură, pentru Mihai Eminescu, felicitându-i pe organizatori pentru tot ceea ce au făcut pentru cultura județului Suceava, pentru cultura țării. Și au mai vorbit Ion Filipciuc, poetul Ion Cozmei, ziaristul Mugur Geu, restauratorul Dan Fărtăiș, context în care a fost adusă în memoria celor prezenți imaginea arheologului și poetului care a fost Florin Hău. Manifestarea s-a încheiat cu un moment artistic la care și-au dat concursul soliștii Vasile Mardare, Aurel Moldoveanu ca și Alexandru Dumbravă, omul care a promovat multe talente ale muzicii populare din județul Suceava. În încheiere trebuie spus că, și de astă dată, primarul Ioan Pavăl, secretarul Mihai Chiriac, preotul paroh Constantin Jaba și consilierii locali au făcut tot ce le-a stat în putință pentru ca invitații să se simtă cu adevărat bine la Dumbrăveni.