Cătălin Nechifor
Președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a prezentat, la Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa desfășurat la Strasbourg, consecințele migrației, el subliniind că numai din județul Suceava au plecat în țări europene peste 80.000 de persoane. Nechifor, membru al Comitetului Regiunilor, a participat la reuniunile Grupului socialist, Comitetului de guvernanță și la lucrările din plenul Congresului. Una dintre cele mai importante concluzii ale dezbaterilor din cadrul congresului a fost aceea că, în contextul crizei financiare, relansarea creșterii economice necesită o mai mare cooperare între toate palierele de guvernare: local, regional și național. Migrația, ca fenomen intra-european, a fost la rândul ei discutată în Congres, plecând de la situația anilor 2000 – 2007, înaintea crizei financiare, atunci când migrația din țările est-europene, mai puțin dezvoltate, a contribuit cu 25% la creșterea angajării forței de muncă în țările dezvoltate. Totuși, după apariția crizei, începând cu anul 2008, lipsa locurilor de muncă s-a făcut resimțită mai mult pentru persoanele care au ales să își părăsească țara natală, față de populația nativă. În acest context, în cadrul dezbaterilor din Grupul socialist, Cătălin Nechifor a explicat și situația județului Suceava, unde, „în urma măsurătorilor statistice din 2002 și 2011, scăderea populației a fost de peste 80.000 de persoane, majoritatea celor care au plecat din România alegând țări precum Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie”. Președintele Consiliului Județean Suceava a mai adăugat că, „pentru persoanele care au ales să emigreze într-o altă țară, în continuare, cea mai mare dificultate o constituie nerecunoașterea calificărilor profesionale și educaționale, precum și adaptarea lingvistică și culturală”. În acest sens, Congresul re-comandă guvernelor naționale să introducă măsuri nediscriminatorii cu privire la angajarea forței de muncă, reducerea perioadei de restricționare a dreptului la muncă, precum și reducerea birocrației, dar și eliminarea cerințelor excesive pentru anumite categorii de locuri de muncă. Un alt subiect aflat pe ordinea de zi a fost cel referitor la regiunile europene cu statut special, care beneficiază de un cadru legislativ, administrativ și financiar aparte și care au fost create și recunoscute în timp datorită unor caracteristici istorice, geografice culturale și lingvistice. În acest sens, crearea unor noi regiuni cu statut special pare să fie puțin probabilă, datorită faptului că actuala formă de organizare a celor 47 de state membre ale Consiliului Europei creează cadrul democratic de dezvoltare economică și socială, însă definirea de regiuni de dezvoltare, fără a se ține cont de criteriile speciale enunțate mai sus, este privită în continuare ca o formulă echilibrată de asigurare a coeziunii și de reducere a disparităților. Cea de-a 25-a sesiune plenară a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa are loc în perioada 28 – 31 octombrie la Strasbourg, având ca temă principală: „Europa în criză – provocări pentru democrație la nivel local și regional”. Congresul, format din 636 de membri, a reunit reprezentanți ai autorităților locale și regionale din 47 de state ale continentului european, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Ioan Nechifor, fiind unul dintre reprezentanții României.
Comentarii