Un salvator de comori sau Preotul cetățean ?

Stau în dubiu ce titlu să folosesc. I se potrivesc însă amândouă. Au fost și vor mai fi salvatori de comori. Preoții îndeosebi sunt sau ar trebui să fie și buni cetățeni, dar părintele Teodor Giosan, parohul bisericii ,,Nașterea Domnului” din Capu Satului, le merită pe amândouă.
 

Îmi propusesem să scriu ce a mai apărut nou prin Câmpulungul nostru Moldovenesc. Aflasem, de pildă, că, pe lângă Așezământul social ,,Sfinții Români”, de la biserica ,,Sfântul Nicolae” din municipiu, care s-a dovedit a fi atât de util pentru locuitorii urbei, s-au mai realizat și altele. Despre îmbunătățirile aduse la catedrala ,,Adormirea Maicii Domnului” s-a scris cu prilejul sărbătoririi, la 1 septembrie 2013, centenarului acesteia. Merită semnalată pictura frumoasă, de altfel reînnoirea întregului locaș al bisericii ,,Sfântul Dumitru” din localitate, care se va bucura de binecuvântare și resfințire, după ce se va termina și aici complexul așezământ social în curs de construcție. La Capu Satului, pe lângă biserica ,,Nașterea Maicii Domnului” (cea mai veche din oraș), se construiește, de asemenea, un astfel de așezământ, dar concepția și dorința părintelui este alta. Clădirea va adăposti o cantină spațioasă, iar la etaj o sală culturală din care să nu lipsească un muzeu cu obiecte de cult și cu obiecte tradiționale din zonă, două cabinete medicale, pe bază de voluntariat și alte utilități necesare enoriașilor bisericii și nu numai. Pe Izvorul Alb s-a sfințit, cu câțiva ani în urmă, o frumoasă biserică, darul unui fiu al Câmpulungului, ing. metalurg Alexandru Alboi Șandru, stabilit în America și care a fost adus aici să-și doarmă somnul de veci, în pământul natal, lângă biserica pe care a ctitorit-o împreună cu părintele Teodor Giosan. Locul din fața bisericii permitea o nouă construcție. Cum peste tot apar, ca ciupercile, restaurante și alte asemenea, părintele s-a hotărât să construiască, sub oblăduirea Bisericii, o grădiniță de copii, binevenită, având în vedere că acest cartier este mai îndepărtat de unitățile școlare. Construcția este mult avansată. Aici va funcționa o grădiniță cu program prelungit, dispunând în acest scop de bucătărie, sală de mese, săli de odihnă, iar la etaj de o sală de spectacole pentru cei mici. Pentru a putea fi dată în folosință mai este însă nevoie de sprijinul financiar al celor ce au posibilitatea să o facă. Părintele Teodor Giosan este însă și un vajnic salvator de comori. ,,În activitatea mea pastorală – ne povestește părintele – am vizitat toate casele enoriașilor, în care am observat că există multe comori de artă populară, zestre rămasă de la moși și strămoși și completată de hărnicia și priceperea gospodinelor de azi: lăicere, covoare, icoane, cărți vechi, mobilier rustic, ustensile și vase de lemn folosite în gospodărie, dar mai ales case vechi care încep să dispară, pe locul lor construindu-se case moderne după cerințele de azi. Am simțit nu odată strângere de inimă la gândul că aceste comori vor dispărea sau vor pleca în altă parte”. Fiu al Câmpulungului, conștient de valoarea acestor comori, omul, cetățeanul de onoare al Câmpulungului Moldovenesc, părintele Teodor Giosan, a hotărât să le salveze. A descoperit, printre altele, casa lelei Cuța, pe strada Cerbului nr. 1, o casă veche de peste 200 ani, care era în pericol de demolare. A făcut totul ca să devină proprietarul acesteia și să o salveze. Cu banii săi a cumpărat-o. Aici a amenajat un mic muzeu cu obiecte vechi din zonă. Însăși casa, cu prispa ei, este un muzeu. În cele două odăi despărțite de tindă și în cămară a așezat obiectele găsite aici și multe altele adunate din zonă: blidare, laițe ce foloseau drept paturi, icoane, ceasloave și alte cărți vechi, obiecte de lemn folosite în gospodărie, la stână, lăzi de zestre, fotografii vechi (aici poate fi admirată cea mai veche fotografie a unui cuplu de gospodari cu stare) ș.a. Vizitatorii nu lipsesc, părintele prezentându-și cu mândrie comorile tuturor celor interesați să le admire. A avut astfel cinstea să-i aibă ca oaspeți în micul muzeu pe Î.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pe mitropolitul Iacobos, din Grecia, și alți oameni de seamă. Tuturor oaspeților le prezintă și căsuța moștenită de la mătușa Catrina, o altă comoară de artă populară, veche de circa 130 ani. Locuită până de curând, această casă, situată pe strada Tudor Vladimirescu nr. 79, are și obiecte de artă populară mai recent realizate, dar tot atât de frumoase și tradiționale. Mi-a atras atenția un macat căptușit cu blană de oaie, folosit în iernile reci de la munte, căruia i se spune ,,Fuspelz” (regionalism împrumutat de la austrieci). Părintele nu se oprește aici și nici nu dă atenție celor ce se întreabă ,,la ce-i folosesc aceste case?”. Salvatorul de comori și preotul cetățean caută în continuare și îndeamnă ca cei care le au să nu înstrăineze cu niciun chip sau să distrugă aceste comori. Dacă nu le mai sunt de folos și nu știu ce să facă cu ele, să ia legătura cu muzeele din oraș (Muzeul lemnului, Muzeul Grămadă) sau cu alții interesați să le păstreze.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: