Festivalul Hribului

Pe stadionul „Bucovina” din comuna Vama s-a desfășurat în zilele de 21 și 22 septembrie, ediția a V-a a Festivalul Hribului, manifestare gastronomică și etno folclorică care și-a propus să pună în valoare specificul bucătăriei bucovinene, prin valorificarea fructelor și ciupercilor de pădure.
 

Festivalul Hribului

Festivalul Hribului

Festivalul Hribului


Festivalul Hribului

Festivalul Hribului

Artă culinară tradițională După deschiderea oficială a evenimentului, a avut loc expoziția-concurs de artă culinară tradițională. Un număr de 12 pensiuni din Asociația de Turism Vama – Bucovina au amenajat tot atâtea standuri cu specialități culinare tradiționale, printre care s-au numărat ciorbă de gălbiori, supă cremă de hribi, sarmale cu hribi, ciulama de hribi, ruladă de casă cu ghebe sau cu hribi, salată de hribi, chifteluțe de bureți cu maioneză, zacuscă de hribi, zacuscă de ghebe, zacuscă de vinete cu ciuperci, salate de ghebe, hribi și râșcovi, dar și clătite cu hribi, platou cu multe bunătăți din ciuperci și prăjituri cu afine, zmeură și mure, torturi în formă de hribi, etc. dar și licori preparate din fructe de pădure, cum ar fi afinată, fragată, zmeurată sau sucuri naturale. Juriul, format din conf. univ. Angela Albu de la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică a universității sucevene, prof. Corina Cubleșan – fost președinte ANTREC Suceava, Dan Burgheaua – director Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, medicul Octavian Cubleșan și Aurelia Badale, președinta Asociației de Turism Vama – Bucovina a avut o misiune dificilă datorită multitudinii și varietății produselor prezentate. „Ne-au plăcut sarmalele cu hribi de la Casa Lucan. Aceste sarmale au câștigat și premiul I la Festivalul sarmalelor de la Praid, așa că acesta este deja un produs tradițional la Vama. La aceste sarmale se adaugă un sufleu foarte bun făcut de gospodinele de la Casa Lucreția și ciulamaua de hribi cu mămăliguță care face parte din cina câmpenească a festivalului. Au fost și deserturi, dar la care componenta principală nu a fost hribul. În schimb, aspectul a fost tot al unui hrib, cea mai reușită prezentare a deserturilor fiind o pădure în miniatură în care a tronat tortul sub formă de trunchi de copac în jurul căruia erau hribi mici din aluat”, ne-a spus prof. Corina Cubleșan. În cadrul concursului gastronomic au fost acordate premii speciale Casei Lucan pentru cele mai bune sarmale cu hribi, Casei Elvira pentru cele mai multe preparate prezentate, Casei Ștefan pentru originalitatea prezentării, Pensiunii Muguri de Fluier pentru cea mai bună prăjitură, Pensiunii Bucovina Lodge pentru plăcintele poale-n brâu și Pensiunii Lidana pentru prăjitura cu vișine. Premiul III a fost acordat Casei Vero și Casei Bianca, premiul II – Pensiunii Voichița și Casei Aurora, iar premiul I Casei Lucreția. Noi surse de venit pentru cei implicați în agroturism O parte din proprietarii structurilor de cazare și alimentație publică s-au întâlnit la Casa Bianca la o dezbatere pe teme de gastronomie pe bază de produse ecologice, lucrările fiind prezidate de conf.univ.dr. Angela Albu, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Față de anii trecuți, când hribii nu prea se găseau, anul acesta se găsesc din toată Țara Dornelor până la Gura Humorului, motiv pentru care cei implicați în turism trebuie să folosească „regele ciupercilor” în cât mai multe bucate pe care le pregătesc turiștilor. O altă temă care a stârnit interesul, a fost cea a slow food ului în pensiunile agroturistice. Mâncarea preparată după principiile slow food este realizată din produse naturale, din grădina proprie, ecologice și cu un conținut mai redus de calorii, pe care le gătești în mod tradițional, după rețete păstrate chiar și de la bunici. În județul Suceava există astfel de posibilități de a produce materii prime pentru preparatele culinare slow food fiind date ca exemplu legume, fructe, lactate cu conținut mediu și scăzut de grăsimi obținute în gospodăriile din mediul rural. Completarea activităților din turism cu activități sezoniere cum ar fi prelucrarea fructelor și legumelor în timpul toamnei, din 15 septembrie până la începutul lui decembrie, când numărul de turiști scade la pensiunile agroturistice ar aduce venituri suplimentare proprietarilor de pensiuni. „Ar fi un avantaj pentru comunitățile locale pentru că se pot constitui mici întreprinderi sau se pot completa activitățile desfășurate în gospodării. Foarte multe activități sunt sezoniere, inclusiv turismul care are perioade de mare aglomerare cu perioade în care gradul de ocupare este foarte scăzut. O compensare a acestor activități, în sensul că atunci când nu ai turiști poți să procesezi materiile prime adunate în timpul toamnei, poți face dulceață sau zacuscă la care adaugi și ciuperci, sunt activități cu care poți echilibra veniturile obținute într-un an. Nu există o susținere financiară și nici informațională pentru producătorul care ar vrea să facă așa ceva, unii nici măcar nu știu că există la nivel european o schemă de certificare a produselor tradiționale și că cei certificați au posibilitatea să exporte în întreaga Uniune Europeană cu prețuri foarte bune, nu există o comunicare și o consultanță pentru producători”, a precizat conf. univ. dr. Angela Albu în cadrul seminarului de la Vama. Reprezentare numeroasă a meșterilor populari Pe stadion, vizitatorii au găsit zeci de standuri cu obiecte confecționate de meșterii populari din județ. Costume populare, sculpturi din lemn, obiecte ornamentale lucrate manual, măști, obiecte de uz casnic din lemn confecționate manual, icoane pictate și împodobite cu foiță de aur, ouă încondeiate, vase din ceramică, sunt doar o parte din produsele expuse de meșterii populari. De la artista încondeietoare Letiția Orșivschi, cea care s-a ocupat în cadrul festivalului de partea de meșteri, meșteșuguri și de prezența întregii Bucovine la Vama, am aflat că cei 23 de meșteri au reprezentat toate meșteșugurile tradiționale din această zonă. „Aici avem cioplitori în lemn, meșteri iconari, meșteri care se ocupă de pictură, colegi de-ai mei încondeietori, realizatori de costume populare, toți meșteșugari consacrați, dar avem și generația tânără alături de noi”, ne-a spus Letiția Orșivschi. Letiția Orșivschi, o „ambasadoare” a comunei în Germania Deși locuiește în Germania, și în ultimii cinci ani este o navetistă, pentru Letiția Orșivschi acasă înseamnă Vama, pentru că s-a născut aici și toate gândurile ei, oricât de departe ar fi, se îndreaptă spre Vama, spre Muzeul oului și atelierul de încondeiat ouă, pe care le-a înființat în comună. „Nu pot să trăiesc fără să respir aer de Vama. La Vama am muzeul pe care l-am creat și care, spre marea mea bucurie, a fost ales în top 10 al celor mai frumoase destinații turistice din România pe locul 6. O mare surpriză și o mare onoare. Muzeul, care îmi ocupă 99% din timpul meu, este cel care mă aduce la Vama. Fiind vorbitoare de limbă germană, sunt un ghid pentru foarte mulți turiști nemți care vin la Vama. În Germania am dus meșteșugul închistririi ouălor pentru că particip la foarte multe expoziții internaționale, locuiesc într-o localitate turistică montană din apropierea Muzeului Oului de la orășelul Sonnenbuehl, cel mai mare muzeu al oului pascal din lume. Astfel am șansa și norocul să lucrez tot timpul anului ouă, să fac mici cursuri pentru doamnele doritoare, să fac cursuri pentru copii, am predat puțin și la una din cele mai prestigioase universități din Europa, Universitatea „Eberhard Karl” din Tübingen. Prin aceste activități am contribuit să se cunoască oul încondeiat din Bucovina în Germania. Este frumos acolo, dar mai frumos este acasă. Căci aici te-ai născut, aici ai crescut, aici simți tot ceea ce ți se întâmplă în jurul tău ca aparținându-ți ție”, ne-a spus Letiția Orșivschi. Serbări folclorice și demonstrații în meșteșuguri tradiționale Parada portului popular și cele două serbări folclorice organizate sâmbătă și duminică au inclus reprezentații artistice ale celor mai renumite formații din județ. Sâmbătă au evoluat Fanfara țărănească Stamate, Ansamblul folcloric ucrainean „Kozaciok” Bălcăuți, Grupul folcloric „Plaiurile Pojorâtei”, Ansamblul artistic profesionist „Ciprian Porumbescu”, Ansamblul folcloric „La gura izvorului” din Vatra Moldoviței, Ansamblul folcloric „Arcanul” din Fundu Moldovei și solistul Călin Brăteanu, Ansamblul folcloric „Cetina” din Vama și trupa folk Icarus din Săveni. Botoșani. Duminică, Festivalul Hribului a continuat cu demonstrații de încondeiere de ouă, cioplit și sculptat în lemn, pictură de icoane pe lemn, drănițit, la care au participat elevii de la școlile din comuna Vama și meșteri tradiționali din zonă. După premierea micilor meșteșugari a avut loc un spectacol în care au evoluat Ansamblul „Cetina”, Ansamblul folcloric „Poienița” din Poiana Stampei”, Tudorița Baltag, Mădălina Lupupopii, Mihai Badale, Mihai Papariga, soliștii vocali și instrumentiști ai Ansamblului folcloric profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava și ai Ansamblului Folcloric din Borșa, seara încheindu-se în acordurile Orchestrei Municipale „Doina Rarăului” din Câmpulung Moldovenesc. Invitați speciali ai Festivalului au fost în acest an interpreții Gheorghe Turda și Cristina Gheorghiu. Festivalul Hribului a adus străinii la Vama Festivalul Hribului a fost organizat, în cadrul proiectului „Etno – folclor și artă populară în inima Bucovinei”, de Asociația Turistică Vama – Bucovina împreună cu Primăria și Consiliul Local Vama în colaborare cu Consiliul Județean Suceava, Prefectura Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” Suceava, agenți economici din localitate, dar și din țară. „După o vară binecuvântată de Dumnezeu am ajuns astăzi să serbăm hribul. Este ziua localității Vama, brandul este al Asociației de Turism, dar, desfășurându-se în toată localitatea, sunt implicați aproape toți locuitorii comunei, fie că sunt expozanți, organizatori sau spectatori. Mulțumesc administratorilor de pensiuni pentru implicarea în realizarea acestui festival la care avem oaspeți din țară și din străinătate – Germania, Franța, Austria, Ucraina. Festivalul este un îndemn la unitate, înțelegere, omenie”, ne-a spus Nicolai Baltag, primarul comunei Vama.

Nechifor, Sinescu și Bereanu au participat la Festivalul Hribului Președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a participat, sâmbătă, în comuna Vama la Festivalul Hribului, ediție finanțată cu fonduri europene. La eveniment au participat, pe lângă președintele CJ Suceava, prefectul Florin Sinescu și senatorul PSD Neculai Bereanu. “Festivalul Hribului”, aflat la a cincea ediție, este organizat la Vama de către Asociația Turistică Vama – Bucovina. Manifestarea din acest an este inclusă în cadrul proiectului “Etnofolclor și artă populară în inima Bucovinei”, finanțat prin Programul Operațional 2007-2013. (A.D.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: