Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți

În rândul celor care prin faptă și cuvânt au îmbogățit spiritualitatea ortodoxă românească în această parte a Țării Moldovei, un loc aparte îl ocupă Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți, reprezentant de seamă al vechii noastre culturi bisericești.

 

Din mărturii, dar mai ales din tradiția istorică, știm că Sf. Ierarh Leontie s-a născut în zona Rădăuți din părinți dreptmăritori creștini, care i-au dat o creștere aleasă. După ce Bogdan I, domnul Țării Moldovei, a înălțat biserica cu hramul Sf. Ierarh Nicolae, s-a întemeiat în jurul acesteia o frumoasă mănăstire, unde avea să intre în nevoința călugărească fericitul Leontie, care îmbrăcând haina monahală a primit numele Lavrentie. Mult sporind în nevoința călugărească, așa cum este tradiția bisericească ortodoxă, retrăgându-se în biserica de lemn cunoscută mai târziu sub numele Schitul lui Lavrentie, avea să-l primească pe cel ce avea să fie cunoscut în viața bisericească drept Cuviosul Daniil Sihastru. Înființându-se scaunul episcopal la Rădăuți, Cuviosul Lavrentie este chemat la înalta vrednicie și răspundere înfricoșătoare de ierarh. Simțind vârsta înaintată, dar și suferind mult după mult iubita liniște unde se formase și unde putea vorbi numai cu Dumnezeu, se retrage din scaunul episcopal, primind numele de schimonahul Leontie. Dându-le ucenicilor săi ultimele învățături, și-a dat sufletul în mâinile Domnului Nostru Iisus Hristos, înmormântat fiind în biserica de lemn a Schitului Laura, mai sus de satul Vicov. Cunoscute și răspândite minunile ce se făceau la mormântul Sf. Leontie de la Laura, credincioșii și clerul au cerut mitropolitului Moldovei de atunci să aprobe scoaterea din pământ a acestui mare odor duhovnicesc și strămutarea în Biserica ,,Sf. Nicolae” din Rădăuți. Despre minunile săvârșite de Sf. Ierarh Leontie avem numeroase mărturii consemnate atât în izvoare interne, cât și externe. Iată, de exemplu, ieromonahul Zaharia Kopâstenki de la Kiev, în cartea sa „Palinodia”, datată în 1622, amintea despre moaștele Sf. Ierarh Leontie făcătorul de minuni care se aflau întregi în Rădăuți. Cercetările arheologice efectuate la sfârșitul secolului trecut de Lia și Adrian Bătrîna, de ani buni cunoscuți arheologi în mediile științifice de specialitate, au identificat moaștele Sf. Ierarh Leontie, fost episcop de Rădăuți. Mormântul amplasat în naos, chiar sub tabloul votiv, conținea resturile unui sicriu de lemn, ale cărui scânduri nu erau complet putrezite, în interiorul căruia se aflau osemintele Sf. Ierarh Leontie. Inventarul funerar al mormântului era reprezentat de doi năsturași, lucrați din argint prin procedeul cerii pierdute și apoi auriți. Din punct de vedere tipologic aparțin sigur secolelor XIV-XV. Acoperământul de sicriu, restaurat și păstrat la Muzeul Național de Artă din București, este confecționat din mătase vișinie, bordată de o lizieră de dantelă lucrată din fir de argint aurit. Apărută în ambianța Renașterii, la cumpăna dintre secolele XV-XVI, după unii istorici în Italia, după alții în Flandra, dantela își va cuceri cu rapiditate un loc aparte în înfrumusețarea vestimentației, dar mai ales în decorarea țesăturilor de factură ecleziastică. Unică pe teritoriul Moldovei în momentul descoperirii și una dintre puținele piese de acest fel păstrate în lume, dantela ce împodobește acoperământul de la Rădăuți se constituie într-un document de o autentică valoare nu numai pentru istoria artei și civilizației medievale românești, ci și a celei universale. Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu data de 1 iulie 1992, devenind un adevărat palladium al Eparhiei Rădăuțiului, moaștele Sf. Ierarh Leontie, așezate alături de un fragment din sfintele moaște ale Sf. Ierarh Teodosie, fost și el episcop de Rădăuți, într-o frumoasă raclă de argint, sunt și astăzi făcătoare de minuni, mângâind pe credincioși, alinând suferințele oamenilor, împlinind cererile cele de folos ale creștinilor. Îl fericim pe Sf. Ierarh Leontie că și-a dovedit aici multa și înțeleapta pricepere de a rândui și de a îndruma, îl cinstim și-l venerăm că și-a legat viața până la anii împovărați ai bătrâneții de așezările noastre mănăstirești, contopindu-și râvna și harul cu bogăția cucerniciei strămoșilor noștri. Îl fericim pe Sf. Ierarh Leontie că s-a dovedit a fi cu adevărat un ocrotitor al copiilor în această zonă, prin purtarea de grijă peste veacuri a părintelui arhim. Justin, starețul mănăstirii Bogdana, care, călăuzit, îndrumat de Sf. Ierarh Leontie, a reușit să construiască un așezământ pentru copii orfani, așezământ al cărui patron și ocrotitor este Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți. Iar noi, cu bucurie sfântă că neamul nostru a odrăslit un asemenea mărgăritar, unic în felul lui, îl cinstim pe Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți, încredințându-ne rugăciunilor lui, pentru binele acestui neam și pământ, rostim cuvântul sfânt al Bisericii: „O, preacuvioase părinte ierarh Leontie, cununa Bisericii lui Hristos și lauda credinței noastre strămoșești, izbăvește-ne din orice primejdie și roagă pe milostivul Dumnezeu să păstreze pe toți fiii neamului românesc în dreapta credință, în unirea dragostei și tăria nădejdii împlinirii dorinței noastre sfinte de a trăi în pace împreună mulțumind pururi lui Dumnezeu pentru toate și cântându-i: Aliluia” (Condacul al 13 lea).