Oul, purtător al sfințeniei După ce timp de trei ore cei aproape 40 de expozanți și-au pregătit standurile, pr. protopop Aurel Goraș a oficiat o scurtă slujbă religioasă și a stropit cu apă sfințită obiectele expuse, participanții și numeroșii vizitatori. În calitate de invitat, pr. Goraș a reamintit celor prezenți că la Moldovița există o vatră străveche de încondeietori de ouă. „Alții au fost poate mai isteți și au furat startul acestei manifestări. Acolo unde erau unul-două ouă încondeiate au organizat festivaluri mari. Noi am fost mai modești și mai smeriți, dar știm că în spatele a ceea ce vedeți pe mase sunt sute de ani și un talent extraordinar. De aceea trebuie păstrată această manifestare, chiar dacă Duminica Floriilor este mai aglomerată din punct de vedere bisericesc dar și din perspectiva altor manifestări. Oul pe care îl vedeți pus pe aceste mese are o semnificație sacră. În noaptea de Înviere, ouăle sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite și tronează pe pască. Dacă pasca și celelalte alimente din coșul sfințit de paște se consumă în timpul sărbătorilor, oul rămâne și este pus la loc de cinste în casă, ca purtător al sfințeniei” a spus pr. Aurel Goraș. Tradiția trebuie dusă mai departe Evenimentul organizat de Primăria și Consiliul Local al comunei Moldovița a fost deschis de primarul Traian Ilieși, care a adresat salutul administrației locale expozanților, vizitatorilor, reprezentanților Consiliului Județean și parlamentarilor suceveni aflați la manifestare. Traian Ilieși a spus că ouăle încondeiate prezentate sunt foarte importante pentru huțuli, pentru că reprezintă o tradiție veche, de peste 100 de ani, lăsată moștenire de bunicii și străbunicii huțulilor din Bucovina, care trebuie dusă mai departe, transmisă generațiilor următoare. „Sunt oameni care depun eforturi foarte mari pentru a păstra aceste obiceiuri și tradiții, primite moștenire de la bunici și străbunici, care trebuie lăsate și urmașilor. Toată lumea aleargă astăzi pentru îmbogățire, dar îmbogățirea pe care o caută mulți este pe termen scurt. Bogăția cea mai mare este aceea care o primești de la bunici, de la străbuni, pe care poți să o transmiți mai departe copiilor, nepoților, și una dintre aceste moșteniri este închistritul ouălor” a spus primarul Traian Ilieși. Alături de localnici, la festival au participat huțuli și din alte localități, precum Vatra Moldoviței, Paltinu, Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldova Sulița, dar și încondeietoare din Vama, Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta sau Rogojești (Botoșani). Ouăle vechi, autentice, adevărata comoară a huțulilor Festivalul de la Moldovița a fost inițiat la sugestia unei artiste locale în arta închistririi ouălor, Lucia Condrea, cunoscută în țară și peste hotare, cu numeroase participări în expoziții și saloane internaționale, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Reamintim că a creat, în realizarea ,,bijuteriilor ovoidale”, șase tehnici de lucru, este deținătoarea unui spațiu expozițional cu peste 5.000 de ouă încondeiate, majoritatea lucrate de ea, iar celelalte aparținând unor meșteri renumiți din întreaga lume. Anul acesta, în cadrul festivalului, Otilia Mahu, fiica Luciei Condrea, a expus împreună cu cele două fete, Ioana și Iustina, o colecție de ouă vechi. Otilia este profesoară de educație muzicală la Școala „Bogdan Vodă” din Câmpulung Moldovenesc. Despre cele 400 de ouă vechi, mama și fiica zic că sunt „adevărata comoară a noastră și numai așa putem spune că rădăcinile sunt aici, la Moldovița și în zonele limitrofe, Ciumârna, Brodina, Moldova Sulița, Vatra Moldoviței, Paltinu, localități unde au rămas adevărații huțuli care au păstrat tradițiile”. La 75 de ani, Aurelia Chimiac îi învață pe străini să închistrească În vârstă de 75 de ani, Aurelia Chimiac din Moldovița încondeiază de 65 de ani și se mândrește că a fost la toate edițiile festivalului de până acum, a primit diploma și este căutată în continuare de cei care doresc să învețe acest meșteșug. „Sunt printre cele mai în vârstă închistritoare de ouă din zonă. Când aveam 10 ani mama m-a învățat să închistresc ouă. De atunci, am învățat și eu pe mulți să închistrească ouă, cu diferite modele religioase, geometrice și florale. Am zeci de modele pe care le fac fără să mi le schițez înainte, iar pe o parte dintre ele am încercat să le transmit celor care au vrut să învețe închistritul, fie că au fost din România sau din Franța, Olanda sau Germania” ne-a precizat Aurelia Chimiac. Copiii din Moldovița au făcut cinste comunei Un stand aparte au avut copiii de la Grupul Școlar „Vasile Cocea” din Moldovița. Alături de ouă încondeiate, au pus crenguțe cu frunze și flori, pentru că „Duminica Floriilor, semnifică renașterea naturii”. De la înv. Paraschiva Iliesi am aflat că micuții, elevi în clasa a II-a, au mai participat, recent, la Festivalul ucrainean huțul, cu ouă încondeiate de ei. Au început în clasa I să decoreze ouăle cu carioca, apoi au trecut la acuarele, iar în prezent lucrează în ceară. Și colegii mai mari de la Grupul Școlar „Vasile Cocea” au făcut cinste școlii la care învață. La secțiunea Gastronomie, tinerii din Moldovița au fost cei care au atras atenția cu sărmăluțe de post, păstrăv prăjit, tartine cu pastă de icre, salată de pește, cozonac de post, pască și prăjituri de post. Marea majoritate a produselor au foste realizate de membrii Ansamblului „Plai de dor” de la această școală. Îmbrăcați în costume populare, preșcolarii de la Grădinița Putna, comuna Moldovița, îndrumați de ed. Doina Iliesi, au prezentat obiceiuri tradiționale, ouă încondeiate, ouă roșii, pască, cozonac, babă. „În coșul de Paște am pus și ciupercile de primăvară care au ieșit deja, pentru că este cald, și care se numesc la noi zbârgiogi” a precizat Doina Iliesi. „Cina cea de taină”, pe o lingură de lemn La secțiunea artă tradițională a participat și Vasile Alboi, din Câmpulung Moldovenesc, care a venit la festival cu câteva sculpturi în lemn. „Cina cea de taină” sculptată pe o lingură de lemn a fost primul exponat care a atras atenția. Este o lucrare de mare precizie, care a însemnat mai mult de o lună de muncă. Tot scene religioase am întâlnit și pe un linguroi. „Am reprezentat două scene pascale, urcarea Domnului Nostru Iisus Hristos pe Muntele Golgota cu crucea în spate și răstignirea pe cruce a lui Iisus. Un om care trăiește la poalele Rarăului trebuie să reprezinte un meșteșug de artă populară adevărată, lucrată manual. Moștenesc această tradiție de la bunicul din partea mamei, care a fost și el un foarte bun meseriaș în domeniul lemnului. «Cina cea de taină» lucrată pe o coadă de lingură este o lucrare de mare precizie, pe care am realizat-o cu îndemnul că sunt creștin-ortodox și trebuie să fac și lucruri sfinte. Lucrez pe lemn de paltin, tei, arțar, scoruș, ca esențe moi, dar și cu esențe tari, cireș, stejar. Sunt lucrări care iau și o lună de zile, în funcție de complexitate și în funcție de timpul pe care îl aloc sculpturii” ne-a spus Vasile Alboi. Doi gemeni din Brodina încondeiază ouă, țes prosoape și împletesc ciorapi În timp ce puțini tineri mai au preocupări artistice, fiind ispitiți de calculator și internet, doi frați gemeni din Brodina, Paula și Paul Torac, au devenit vestiți în zonă pentru arta încondeierii ouălor după ce au obținut mai multe premii la concursurile naționale. „Încă de mici am luat chișița în mână și am învățat arta încondeierii ouălor, pe care o moștenim de la mama, bunica și străbunica. Cu toate că suntem în clasa a XII-a și avem bacalaureatul, ne găsim timp să încondeiem ouă pentru că acest meșteșug este sufletul nostru. Fără a încondeia ouă nu am putea trăi. Ne-am trezit cu arta încondeierii în casă și nu mai putem fără” ne-a spus Paula. Cei doi gemeni sunt cunoscuți și prin alte meșteșuguri tradiționale. Ei țes covoare, cuverturi, prosoape, împletesc ciorapi, Paul a cusut un cămeșoi și Paula o ie pe care le poartă în combinație cu restul elementelor costumului popular. „În sat este o femeie bătrână care coase niște papuci numiți pancioci dintr-o cuvertură de lână din care se fac sumanele. În această iarnă am învățat să fac și acest tip de papuci” ne-a spus Paul.
Comentarii