Memoria pământului

Podișul Sucevei are caracterul consecvent al văilor, datorită înclinării straturilor spre sud, ce pune în evidență elementele de bază ale reliefului structural și implicit ale tipurilor de așezări: cueste, depresiuni subsecvente și o suprafață structurală dispusă în trepte.

 

Sistemul de cueste bine dezvoltat pe parcursul mijlociu și inferior al Sucevei, are o orientare de la nord la sud în cadrul afluenților de pe stânga sa, ca Hatnuța sau Pătrăucenca. Pornind de la aceste constatări, putem aprecia că urme de cultură materială din epoca medievală corespund secolelor XV-XVIII. Pentru secolul următor numărul așezărilor crește, dar nu semnificativ de mult. Așezările nou înființate sunt situate pe platouri mult mai înalte, cum e cazul zonei numite Movila Zamcesca, situată în nordul de azi al satului Mărițeia Mică. Această movilă este de fapt o cetate feudală incipientă, datată pentru secolele VI-VII e.n., atestată de ceramica descoperită în zonă. În anul 1884, prin ample cercetări arheologice în Bucovina, sunt semnalate urmele unei case vechi la Călinești și un șanț numit Troian, o zamcă cu două valuri de pământ, o redută veche de bușteni acoperită de tufișuri. În anul 1895, C.A. Romstorfer revine și precizează mai detaliat datele topografice cu privire la situarea dealului din Călinești la cota 508, unde două valuri sunt trase pe latura de nord și al treilea este perpendicular pe ele. Studiind harta arheologică a Bucovinei, am cercetat și eu zona, împreună cu specialiștii în domeniu de la Muzeul de Istorie al Sucevei, dnii Emil Iamanadi și Mircea Ignat, făcând noi descoperiri. Astfel, în partea estică a satului Călinești Enache, pe un deal, astăzi împădurit, s-au descoperit urmele unei fortificații constând dintr-un val de pământ și un șanț adânc de peste zece metri. Nu este exclus ca această fortificație să fie o cetate datând din perioada de început a Evului Mediu. Am considerat că zona acestei fortificații poartă și azi numele de „Zamca”, ce reprezintă o zonă întărită. O altă descoperire importantă a fost realizată tot cu sprijinul specialiștilor de la Muzeul Bucovinei din Suceava, în zona de vest a satului Mărițeia Mare, pe terasa a treia a râului Suceava, în punctul numit „Siliște”. Aici, în urma săpăturilor arheologice, a apărut o locuință de tip bordei, de formă pătrată, din care s-a recoltat o cantitate de fragmente de ceramică, din care a rezultat un vas întreg. Pe baza materialului ceramic, locuința a fost datată în secolele VI-VII e.n. și a aparținut culturii Costișa – Botoșana. De-a lungul timpului, pe teritoriul comunei Dărmănești au fost descoperite și câteva tezaure, dar, din păcate, cele mai multe s-au pierdut sau au fost vândute unor negustori ai vremii. Prof. VICTOR COZARIUC-COSSARIS