Ion Irimescu 110, la Suceava, cu Eugen Dimitriu

Cu o sală plină, dominată de tinerețe, grație elevilor de la Colegiul Economic ,,Dimitrie Cantemir”, dar și câtorva de la Colegiul de Artă ,,Ciprian Porumbescu” (clasa prof. Mircea Dăneasa), Biblioteca Bucovinei ,,I.G. Sbiera” Suceava a sărbătorit miercuri, 27 februarie 2013, cei 110 ani de la nașterea Maestrului Ion Irimescu, împliniți chiar în acea zi.

 

În deschidere, Gabriel Cărăbuș, directorul instituției-gazdă, s-a mărturisit cu o căldură deosebită în suflet, aparținând ca și marele artist, prin locul nașterii, satului Arghira, comuna Preutești, de lângă Fălticeni. Și Alexandru Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, s-a plasat într-un perimetru de respirație comun cu Maestrul, Colegiul ,,Nicu Gane” Fălticeni, și a reamintit propunerea făcută duminică, la manifestările omagiale de la Fălticeni, ca ziua nașterii valorosului sculptor să devină Ziua municipiului Fălticeni, iar Gheorghe Dăscălescu, directorul Muzeului de Artă ,,Ion Irimescu” Fălticeni a adresat o caldă invitație tinerilor, în primul rând, să vină, să vadă creația Maestrului și să înțeleagă noblețea, generozitatea actului său de donație. Desfășurată însă sub arcada amintirilor cărturarului Eugen Dimitriu despre Ion Irimescu, întâlnirea a adus în prim-plan aceste ,,două personalități de talie națională și europeană, ultimii mari reprezentanți ai spiritului fălticenean”, cum a spus poetul Constantin Severin, subliniind norocul de a le fi fost contemporan. El a reamintit interviurile care i-au fost acordate de Maestru, momentele în care l-a avut invitat la Clubul Artelor, dar și cărțile semnate de Eugen Dimitriu și luminate de prezența artistului Ion Irimescu. După care, într-un inspirat dialog, în fapt întrebări concise adresate de Constantin Severin și răspunsuri ample date de Eugen Dimitriu – rememorarea momentelor în care s-au întâlnit, au stat de vorbă, a prilejurilor care i-au îmbogățit cunoștințele despre artist, despre familia sa, despre foști colegi și prieteni –, a fost proiectată o schiță marcată de datele esențiale și colorată cu amănunte grăitoare (stilul Eugen Dimitriu!) a vieții lui Ion Irimescu. În această trecere în revistă sui generis a biografiei Maestrului, scriitorul Eugen Dimitriu nu a uitat să o pomenească pe artista plastică Ioana Nistor, ,,fata sa de suflet”. Deși l-am citit și l-am ascultat de atâtea ori pe dl Eugen Dimitriu, senzația ineditului, a noutății a fost și miercuri atât puternică, încât impresia că zăcămintele de informații din memoria și sufletul Domniei Sale sunt inepuizabile a devenit copleșitoare. De aici și îngemănata bucurie a celor care l-au ascultat iar și a celor care l-au auzit pentru prima dată. Frumoasa manifestare (cât de departe, totuși, de bogăția și diversitatea de participanți la oricare dintre acțiunile culturale de la Fălticeni!) a fost împlinită și de amintirile altor participanți: Gheorghe Toma, fost primar al Sucevei, sculptorul Mircea Dăneasa, Rozalia Motrici, președinta Asociației Culturale ,,Mircea Motrici”, poetul Ovidiu Vintilă, Maria Olar, președinta Fundației Culturale ,,Leca Morariu” Suceava, chimist Corneliu Pârâu și cea care vă povestește întâlnirea. Cum din foarte multele lucruri care s-au spus, nevoia vizibilității crescute a personalității Maestrului Ion Irimescu și a Muzeului de Artă ,,Ion Irimescu” Fălticeni a căpătat insistența unui laitmotiv și cum, în opinia directorului Gheorghe Dăscălescu, un rol important revine și Institutului Cultural Român, încheiem cu promisiunea lui Constantin Severin de a se adresa poetului Cassian Maria Spiridon, directorul filialei sale ieșene.