Gara Burdujeni, una din perlele feroviare ale Bucovinei

Gara C.F.R. Burdujeni din Suceava, pe care o știm cu toții, a devenit o necesitate odată cu pătrunderea rețelei de căi ferate în Moldova, fiindcă gara veche, construită din bârne, nu mai corespundea.
 

La început, pe măsură ce traficul feroviar cunoștea o ușoară creștere, gara și-a mutat sediul din vechiul canton într-o altă clădire, oarecum mai spațioasă, ce se afla pe locul unde astăzi funcționează atelierele de reparații ale vagoanelor de cale ferată. Noul edificiu a început să fie construit în primăvara anului 1892, pe un teren nefolosit, mlăștinos și plin de stufăriș. Au fost necesare mai multe lucrări de organizare de șantier, folosindu-se moto-pompe, șanțuri de drenaj, grinzi masive de stejar și cuburi de granit. Lucrările au fost executate de societatea particulară italiană Celesti Construttirice Edilitates Ceretti e Tanfani din Milano, Italia, iar diriginte de șantier a fost ilustrul arhitect și inginer constructor Alexandru Checais. Construcția a fost dată în exploatare parțial în anul 1894, iar pe măsură ce alte spații s-au finalizat au fost date, treptat, în folosință. Această lucrare modernă, constituind și un important punct de graniță a României cu Imperiul Austro-Ungar, a primit girul în 1898, dar lucrările la copertina peronului principal, la clădirea depoului de locomotive, la o serie de instalații anexe și pavilioanele de locuințe pentru personalul feroviar de întreținerea căii, de exploatare, tracțiune și poștă au fost finalizate abia în anul 1902. După darea integrală în exploatare a acestui edificiu, strălucitul tehnician Alexandru Checais se retrage din activitatea de construcții și sistematizare și se dedică, până la pensionare, activității de construcții și întreținere a liniilor ferate din Moldova. Gara Burdujeni este o copie fidelă a gării feroviare din Frieburg, Elveția. Clădirea este construită din cărămidă roșie lustruită, produsă la Fabrica Ciurea, din apropierea orașului Iași. Este compusă din două corpuri laterale cu două niveluri, iar în mijloc, pe lângă holul de acces central, s-a prevăzut o frumoasă sală în stil baroc, ce se impune prin dimensiuni și modalitate de tratare arhitecturală. Unicitatea acestei săli este dată de plafonul construit din stucatură în casete pătrate cu model floral, viu colorat. Pe toată lungimea fațadei dinspre linii, impunătoarea clădire este prevăzută cu un spațios peron acoperit, iar pardoseala a fost realizată din plăci ceramice smălțuite, realizate tot la Ciurea. Acoperișul din lemn este în două ape, fiind susținut de stâlpi ornamentali din fontă. Partea din lemn era formată din casete pătrate, viu colorate, peste care s-a montat tablă din plumb, iar pe cele trei margini exterioare s-a prevăzut o incrustație metalică florală. Sala mare, amintită mai sus, a servit inițial ca sală de recepție și oficiu vamal. Prin stația Burdujeni, la vremea respectivă, se tranzita aproape tot materialul rulant al căilor ferate române, călători și marfă, dar și a celor bucovinene, ce era dirijat spre Ardeal sau Moldova. După anul 1918 (28 noiembrie), odată cu alipirea Bucovinei la patria mamă, acest monumental edificiu feroviar își pierde rolul politic pentru care a fost construit inițial, rămânând o stație cu o arhitectură deosebită în peisajul feroviar al României. În perioada anilor 1956-1961, Ministerul Căilor Ferate dispune ca acest edificiu să intre în reparații capitale, pentru înlăturarea distrugerilor de pe urma războiului. Lucrările au constat în consolidări și reîmpărțirea unor spații interioare. În anul 1981, cu ocazia introducerii tracțiunii feroviare electrice, s-au executat o serie de lucrări de reparații la peron și copertină. În anul 2002, gara va fi din nou închisă, pentru 6 luni, în vederea executării unor lucrări de reabilitare. În momentul de față se poate afirma cu toată convingerea că acest edificiu poate fi considerat un adevărat monument arhitectonic și istoric al rețelei de căi ferate din România.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: