Eminescu și în această vară la Biblioteca Bucovinei

O frumoasă tradiție, pentru care colecția ziarului ,,Crai nou” stă mărturie – aviz Bibliotecii Bucovinei ,,I. G. Sbiera” Suceava, îndemnată de invitați, din nou, să îi adune și să-i valorifice documentele (personal, cred că seria Caietelor de la Beclean ar putea să-i ofere un bun exemplu) -, adună anual, de regulă în iunie, eminescologi de prim rang, în dezbaterea unor probleme de actualitate privind viața și creația lui Mihai Eminescu.

 

E suficient să amintim în acest sens participarea remarcabilă a unor specialiști de talia lui Dimitrie Vatamaniuc, Nicole Georgescu, Theodor Codreanu, toți laureați ai Premiului Național Eminescu al Festivalului Literar ,,Mihai Eminescu” Suceava, Călinești, Putna, spre onoarea organizatorilor. Anul acesta (pe 27 iunie), lui Theodor Codreanu și Nicolae Georges-cu li s-au alăturat doi eminescologi bucovineni, Lucia Olaru Nenati (care trăiește și scrie la Botoșani) și Ion Filipciuc, precum și doi editori cu lucrări privitoare la Eminescu, Doina Rizea, directoarea Florii albastre București, și Aurel Ștefanachi, directorul Tipo Moldova, Iași, toți reuniți sub genericul ,,Eminescu și Bucovina”. Programul manifestării (salutată de Gabriel Cărăbuș și moderată de Carmen Steiciuc, reprezentanții instituțiilor organizatoare, sub auspiciile Consiliului Județean, Bibliotecii Bucovinei, Centrului Cultural Bucovina și Societății Scriitorilor Bucovineni) a anunțat două lansări de carte și conferința ,,O zi din viața lui Eminescu”, menită să pună în lumină punctele de vedere ale invitaților privitoare la controversata zi de 28 iunie 1883 (implicit a ultimilor șase ani) din viața lui Mihai Eminescu. Doina Rizea, simțindu-se la Suceava ,,acasă”, dat fiind sentimentul mărturisit că Suceava este un ,,centru puternic spiritual”, că ,,Eminescu ocupă aici un loc de prim rang, în care lucrările dedicate lui își găsesc o rezonanță mai puternică decât în multe orașe mai mari ale țării”, a promis reeditarea la Floare albastră a cărții lui Nicolae Georgescu, ,,Emines-cu: ultima zi la Timpul. (Dosar de presă) Cartea argumentelor”, apărută la Editura ASE, Colecția Migrene, prin implicarea universitarului și poetului Vasile Macoviciuc (botoșănean, membru al Societății Scriitorilor Bucovineni). Nicolae Georgescu și-a exprimat bucuria reîntâlnirii cu publicul său fidel din Suceava și bucuria surprizei pe care i-a făcut-o Aurel Ștefanachi, reeditându-i cartea despre editorii lui Eminescu. După care, amintind că inițiativa acestor întâlniri sub semnul lui Eminescu îi aparține poetului sucevean Ion Cozmei, a spus că, incitat și de Călin Cernăianu și de dezbaterile menționate, și cartea despre Eminescu la ,,Timpul” a crescut într-un fel de aici, de la Suceava, publicată întâi, fragmentar, în ,,Bucovina literară” , apoi reluată în foiletoane în ,,Cultura”. Desigur, în acest soi de relatare e dificil de ,,povestit” ce a spus fiecare invitat (totul meritând cunoscut), de aceea vom reține doar câteva afirmații, în cazul lui Nicolae Georgescu, de pildă, imposibilitatea de a-i găsi, în exclusivitate, lui Titu Maiorescu vina pentru ,,arestarea” lui Eminescu pe 28 iunie 1883 (,,a fost o hotărâre de grup”). Apoi: ,,jignit în cultura noastră”, se uită că Titu Maiorescu este chiar ,,întemeietorul criticii noastre”, or fără critică, ,,literatura este ca astăzi, florală”. ,,Boala lui Eminescu nu se susține”. ,,Nebunia lui Eminescu nu e bruscă”, nici arestarea/izolarea lui, ceea ce ,,pune în fața istoriei literare altfel de probleme”. Ultimii șase ani, ,,anii grei în care Eminescu se luptă să dovedească faptul că este sănătos” (,,George Munteanu ne-a învățat să scormonim prin lucruri”, ,,șase ani de zile sunt totuși șase ani!”) deschid o altă perspectivă istoriei literare, ,,trebuie să oferim o imagine de secol XXI lui Eminescu, ,,e cu totul alt Eminescu cel care reiese din opera sa și din studiul acestor șase ani”. ,,Mâine este și ziua Basarabiei, 28 iunie rămâne o zi neagră în istoria poporului român”. Theodor Codreanu, prezent la Suceava cu mâna sa dreaptă, prof. Lina Codreanu, a vorbit de asemenea despre nefasta zi de 28 iunie în istoria românilor, precum și despre cartea alcătuită, ,,incitat de Aurel Ștefanachi”, din 28 de studii și eseuri publicate prin reviste. În paginile sale, între altele, revine asupra romantismului lui Eminescu, își argumentează convingerea că ,,tipărită când a fost scrisă, cartea lui A. C. Cuza ar fi schimbat fața eminescologiei”, scrie despre Eminescu și canonul occidental, despre Eminescu și creștinism, despre problema reacționarismului lui Eminescu, stăruind asupra lui George Munteanu, ,,mare eminescolog”, ,,primul care a elaborat conceptul de biografie interioară” – ,,chiar Eminescu este adept al biografiei interioare”, dar și asupra ,,biografismului postmodernist”, arătând că în numărul 265 din 1998 al revistei ,,Dilema”, ,,cei mai mulți din cei care semnează acolo sunt adepții biografismului exterior”. În ceea ce privește vasta lucrare a lui Aurel Ștefanachi, Theodor Codreanu a zis: ,,Să-i urăm să fie un mare editor, cum ne-a arătat până acum”. Lucia Olaru Nenati a început prin a afirma: ,,Nu am plecat niciodată din Bucovina în a cărei capitală din Țară ne găsim acum”, așa cum o dovedește întreaga sa viață și creație și cum o dovedește cel puțin una din cele două recente cărți ale sale care și-ar fi aflat locul alături de cele anunțate de afiș pentru lansare: antologia ,,Sentimentul spiralei”, proaspăt apărută în colecția ,,Opera omnia” de la Tipo Moldova, și ,,Academia Nordului 150. Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina la aniversare”, editată de Filiala din Botoșani a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și tipărită la Agata, Botoșani, 2012. Cu atât mai mult, cu cât aceasta din urmă ne oferă și studiul ,,Spiritul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina – componentă importantă în formarea personalității eminesciene”, aspect asupra căruia Lucia Olaru Nenati a insistat, cu dezvoltări, și la Suceava. Dacă Ipoteștii, Botoșanii, au jucat un rol atât de important în configurarea imaginarului poetic eminescian, a spus Domnia Sa, Cernăuții, personalitățile sale și ale S.C.L.R.B. au fost esențiale în formarea ,,omului de conștiință” Eminescu. Tot Bucovina a reprezentat câmpul de manifestare al primelor acțiuni temerare ale acestui om de conștiință, Lucia Olaru Nenati amintind, cu trimitere la 28 iunie 1883 și la comandamentul de atunci al reducerii la tăcere a lui Eminescu, de ,,Contrabandistul Eminescu” (cum l-a numit într-un articol purtând chiar acest titlu), de trecerea clan-destină peste graniță în 1875 (la centenarul anexării Bucovinei) a sute de exemplare din placheta lui Kogălniceanu și Slavici ,,Răpirea Bucovinei după documente autentice”, într-o acțiune în care Lucia Olaru Nenati recunoaște o marcă și o preluare de ștafetă de la Hurmuzăchești pe linia responsabilității față de interesul național. Ion Filipciuc, considerând că în cartea sa dedicată zilei de 28 iunie 1883 în viața lui Eminescu a spus tot ce avea de spus și cum de atunci nu au ieșit la iveală documente noi, a preferat doar să sublinieze că ,,există și prin manifestarea de astăzi un interes pentru Eminescu în Bucovina”: ,,Cineva spunea că Eminescu «se epuizează». Nu «se epuizează», se primenește, iar pentru asta trebuie văzut ce s-a scris înainte”. Mai exact, având ,,meteahna” cercetării documentelor, presei, a fost interesat să afle cum a fost privit Eminescu în perioada 15 iunie 1930-15 iunie 1940, între ,,gloanțe și flamuri” (cu referire la anii războiului și la Dragoș Vicol) în Bucovina, și ar fi interesant de văzut și ce s-a scris despre Eminescu la Botoșani, încheind cu îndemnul, convingerea așezată la începutul rândurilor de față: ,,Biblioteca ar trebui să facă un volum cu aceste conferințe”. În ce ne privește, alegem drept final scurtei noastre consemnări satisfacția editorului Aurel Ștefanachi că seriile dedicate de Tipo Moldova lui Eminescu la 161, 162 (ș.a.m.d.) de ani de la naștere nu au dus și nu vor duce lipsă de autori interesanți și noutăți interesante, deoarece ,,Va curge multă apă pe Siret până ce vom ști cu adevărat cine a fost Eminescu” (Theodor Codreanu).