De la scoaterea din context la pretext și manipulare

Cine vrea să învețe cum se poate pierde puterea din pricina minciunii și a manipulării să ia lecții de la comportamentul sinucigaș al foștilor guvernanți după cele 14 angajări ale răspunderii în Parlament: o lume întreagă vedea negru în fața ochilor, numai ei se strofocau să ne demonstreze că totul e roz. Le-au picat guvernele, dar comportamentul lor e același. Până la capăt.

 

Dar cine minte azi să nu-și închipuie că va fi crezut mâine. A scoate o informație din context și a o folosi ca pretext și cauză minciună și manipulare se cheamă. Jos Ponta! Campania declanșată imediat după desemnarea lui Victor Ponta să alcătuiască noul guvern este alimentată și ea de procedeul din titlu: citarea trunchiată, extragerea din context numai a elementului compromițător, concomitent cu generalizarea și opacizarea textului rămas pe dinafară. Astfel, CCR nu invalidează Ordonanța de Urgență a Guvernului 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice în integralitatea ei, ci doar parțial articolul referitor la banii deja cheltuiți de Primării după rectificarea bugetară făcută abuziv de guvernul Ungureanu. Și nici n-ar fi putut-o declara neconstituțională din moment ce alte acte identice ale guvernului Boc primiseră bon de legalitate. Jos Năstase! Următorul caz este legat de procesele lui Adrian Năstase, socotit vinovat de aceiași politicieni și oamenii lor de serviciu din presă, deși nu există o hotărâre definitivă în acest sens. Nu este singurul în această situație. Dacă Justiția nu intervine, într-un an-doi, nu va rămâne politician neacuzat de hoție și corupție, ca într-un spațiu anomic, o țară de lumea a treia. În cazul ISC, după demiterea lui Adrian Balaban Grajdan, n-a cerut nimeni ca instituția respectivă să se reconstituie în parte civilă. Ceea ce s-a făcut a fost doar cererea de anulare a adeverinței semnate de susnumitul. Anularea însă doar instanța o poate decide. Cât despre prejudiciul de care se face atâta caz, a se vedea că doar una din multele expertize îl găsește. În ceea ce privește telefonul de la ora 5, sunt două lucruri de semnalat: un jurnalist de informație profesionist nu lucrează cu determinanți ca „dimineața”, ci cu ora 5, respectiv, 17, pentru eliminarea oricărei confuzii; însuși Adrian Năstase declară: „nu am vorbit la ora 5 dimineața cu domnul Grajdan. Am vorbit cu Grajdan [altădată, n.a.] despre diverse chestiuni de ordin general”. Informația se referă doar la un apel de 49 secunde, nicidecum la o convorbire. Și asta nu că știrea de mai sus schimbă cu mult gravitatea situației. Doar profesionalismul celor ce întorc pe toate fețele astfel de informații dă de bănuit. Jos Daniel Constantin! Lui Daniel Constantin, actualul ministru al agriculturii, i se reproșează zicerea: „România nu mai poate să continue cu această guvernare mincinoasă”. E scoasă din contextul: „Dumneavoastră sunteți cei care ne-au împins de la spate, dumneavoastră sunteți cei care mai întâi ați vorbit în casă, apoi pe stradă. Ați ieșit și ați spus foarte tare: „România nu poate… Vreau să vă mulțumesc”. Deși D. Constantin se referea la fosta guvernare, Elena Udrea a văzut altceva, anume că USL va dori „în curând să depună o moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern”. Pe moment, astfel de acuzații și pretexte le dau câștig de cauză preopinenților, dar, după o analiză la rece, se vede că foștii diriguitori nici nu-și mai ascund goliciunea. Au uitat că politică înseamnă mesaje încurajatoare și programe credibile, absolut necesare unei viitoare guvernări. Sus Mihai Răzvan Ungureanu! Să privim cu luare aminte cele două încercări ale lui Mihai Răzvan Ungureanu de a coagula o forță politică în jurul său. Ambele au eșuat, iar perspectivele omului politic se reduc, deși nu este cu nimic mai prejos față de alți politicieni de aceeași factură. Necazul său, ca și al celorlalți lideri ai PDL, constă în imposibilitatea creării unui mainstream, a găsirii unor idei programatice cu care să câștige aderenți. De aceea, tot ce fac este determinat nu de un spirit constructiv, ci de unul destructor la adresa adversarilor, motiv pentru care caută mereu price, pretexte de scandal politic, acuzând în stânga și dreapta pe oricine le iese în cale. Or cu așa ceva în politica românească nicio forță politică nu va mai câștiga vreodată cine știe ce.