Nu

Învățăm deocamdată să spunem „Nu”. Când vom fi siguri de „Da”, vom ajunge o țară democratică europeană, în rând cu lumea. Pentru că n-am știut să spunem la timp „Nu” delăsărilor, neajunsurilor, abuzurilor și fărădelegilor, mulți politicieni au devenit iresponsabili, și-au pierdut capul îmbătați de aerul tare al Puterii.

 

Ca întotdeauna în astfel de situații, au apărut victimele, mii de morți din lipsă de medicamente, alții luați de ape la inundații, iar acum, arși de ger și sufocați de zăpezile cât casa. Când se vor duce zăpezile, numărul victimelor s-ar putea să ne înspăimânte de-a binelea. Însă nimeni nu ni-l va spune. Cum s-a ajuns aici? Manipulare + propagandă = jaf N-am spus la timp „Nu” aroganței, minciunii și ipocriziei, manipulării fățișe și propagandei cinice. Să nu ne mai lăsăm înșelați încă o dată: toate au țintit până la urmă însușirea bunurilor publice, delapidarea bugetelor de stat, arogarea unor privilegii și merite necuvenite, furtul de valori și identități etc. Toate au avut ca leitmotiv pofta de putere și avere. Acum ne plângem pe toate drumurile, de la București la Bruxelles și Strasbourg, că e viața grea, că suntem tot mai săraci, bolnavi și batjocoriți, că, dacă vrem să trăim mai bine, trebuie ori să furăm ori să plecăm din țară. Și asta după un șir nesfârșit cică de reforme. Era odată industrie Dar am tăcut când industria românească a fost omologată ca magazie de fier vechi. Cehoslovacii, nemții și polonezii au modernizat-o pe-a lor, n-au vândut pe doi lei terenul de sub fabrici, n-au dat vapoarele la turci și arabi pe te miri ce și nici n-au încasat comisioane mai mari ca prețul de vânzare. Nu mai fabricăm aproape nimic în țară, ba importăm până și lopeți pentru deszăpezire, sape, topoare, hârlețe… Acum cehii, polonezii o duc de 3-4 ori mai bine ca noi. N-am spus „Nu” când statul român, abandonând jumătate din populație la mila Domnului, a uitat de agricultură, și ea ceaușistă, așa că acum importăm, noi grânarul Europei, peste 70% din alimente, în timp ce pământurile ne zac pârloagă. Am ras codrii și pădurile seculare, iar cheresteaua noastră zace și putrezește prin porturile lumii, de la Istanbul la Addis-Abeba și Masqat, de la Constanța la Trieste și chiar Buenos Aires. Ei și-au îngrășat conturile, noi am rămas cu consecințele: munții o iau la vale, câmpurile se deșertifică, puhoaiele și zăpezile ne strică locuințele și ne ucid. Iar cei ce au prăduit codrii o mai fac și o vor mai face, căci abia acum învățăm să le aruncăm un „Nu” în față. Aplauze pentru mincinoși Mereu îi aplaudăm când, pentru orice, au câte o minciună, o înșelătorie și o manipulare fără de care nimeni n-a știut încă să guverneze România. Ne-a prins 1990 fără Securitate, dar s-a iscat ca din senin harțagul între români și unguri în 15 martie, ca să reapară cu nume nou: SRI. Apoi a fost nevoie de voturi pentru constituția republicană, așa că regele nostru a fost acuzat de toate necazurile de la Burebista încoace, ba că ne-a lăsat săraci, ba că își aduce moșierimea înapoi să ne exploateze… Nici azi n-are liniște. Căci președintele nostru l-a făcut trădător și i-a scos cu ajutorul justiției urmaș la tron pe fiul unui bastard. Au protestat 3-4 jurnaliști… În loc să trateze cu demnitate Casa Regală a României, o atacă și direct și prin interpuși și misiți de condiție dubioasă, bișnițari veroși care ar vinde până și coroana Măriei Sale. Au fost destui aplaudaci… Regele nostru și Patria lor Ca pe toți foștii comuniști, statura morală a monarhului, faptul că e din nou cel mai apreciat român îl înspăimântă. De aceea provoacă discuții în jurul succesiunii firești la tron așa cum a fost ea stabilită de înaintași. Autonumitul prinț nu va urca niciodată pe niciun tron, în afara celor personale sau ale nașului Băsescu. Nu știu câți au spus „Nu” la numirea în fruntea Guvernului a șefului serviciilor secrete. Dar în cod diplomatic asta înseamnă că România se află la ananghie. Se știe cine a adus-o aici, iar numirea aceasta cu cântec era previzibilă. Nu degeaba li se măriseră bugetele, în timp ce românilor li se tot diminuează veniturile. Nu degeaba li s-au achiziționat tone de dotări jandarmilor. Căci informațiile erau din ce în ce mai alarmante pentru actualul regim: tot mai mulți cetățeni sunt nemulțumiți, se simt frustrați, iar câțiva dintre ei spun „Nu” zilnic, cerând demisia președintelui și alegeri anticipate.