Nikola Tesla – 155 de ani de la naștere

Marele geniu a văzut lumina zilei în Croația, la Smiljan, pe coasta Adriaticii, în 1856. Tatăl era preot ortodox. Mama vorbea, între alte limbi, și vlaha sau istroromâna. Henri Coandă îl considera român din Banatul sârbesc, incluzându-l în patrimoniul spiritual autohton. Deschizător de drumuri în multe domenii, s-a afirmat ca „un călător în căutarea Sfântului Graal”.

 

Fizician, atras de fizica teoretică și de cea nucleară, inventator, inginer mecanic și electrotehnic, Tesla a onorat știința prin contribuții în domenii vaste: electricitate, curenți de înaltă frecvență, sistem de curent alternativ bifazic, câmp magnetic rotitor, robotică, balistică. Inventica a fost pasiunea vieții sale, pe care a patentat-o strălucit concurând cu Edison. Este celebru „războiul curenților” privitor la transmiterea de la distanță a curentului alternativ față de curentul continuu care era susținut de Edison. Minte genială și iluminată, a documentat și a obținut licențe pentru sistemele de curent alternativ, puterea electrică, motorul de curent alternativ, determinând a doua revoluție industrială. Circuitele de înalt voltaj, motorul de inducție, bobina Tesla – toate au primit, de asemenea, licență, fiind brevetate. Geniala sa minte a conceput planul de a electrifica Terra utilizând free energy (energia gratuită) ca și planul transmisiei energiei electrice fără fir, direct din atmosfera Pământului, gratuit, pentru a fi utilizată pretutindeni. „Energia electrică este omniprezentă în cantități nelimitate și poate propulsa toate mașinile din lume fără utilizarea petrolului, cărbunelui, gazului metan sau a oricărui alt combustibil”. Normal, lumea magnaților se va fi simțit concurată de gândirea lui Tesla și îl va fi considerat adversar. Nu poate fi neglijată nici tehnologia militară legată de „Raza morții” sau straniul experiment Philadelphia, psihotronică sau cercetarea spațiului cosmic, FBI păstrând secretă moștenirea „vrăjitorului” care gândea responsabil că „pacea nu poate veni decât ca o consecință a iluminării umanității”. De asemenea, Turnul Wardenclyffe este dovada minții sale geniale. Edison, Marconi sau Einstein s-au folosit de ideile și pragmatismul său. În tehnologia electrică modernă a găsit căile de transport a curentului alternativ, a iluminatului cu lămpi fluorescente și neon, a telegrafului fără fir, a comenzii de la distanță, precum și a turbinelor gigantice care au valorificat puterea cascadei Niagara. A gândit tehnologii de transmisie fără fir (wireless) și telecomanda. Nici radioul, roboții și radarul nu ar fi evoluat fără contribuția sa. Partener cu J. P. Morgan, a neglijat adesea avantajele materiale de pe urma invențiilor, afirmând că „dacă fabricanții l-ar fi plătit cu 25 de cenți pentru fiecare motor, ar fi fost un om bogat”. Oricum, iubitor de porumbei, a avut bogăția renumelui și a recunoașterii pe continentul american și în lume. A decedat în 1943, revenind acasă, prin tot ansamblul inventicii și tehnologiilor, în muzeul din Belgrad ce-i poartă numele. A fost o minte genială care și-a depășit epoca și chiar epoca noastră. Ca și în cazul ziaristului american O’Neil, exprim „același omagiu infinitezimal adus măreției inventatorului: Bobinele tale cu miezul oscilând/ au trimis valuri prin pământ”. Și să nu uităm: unitatea de măsură a inducției magnetice în Sistemul Internațional îi poartă numele. SORIN GAFENCU, Colegiul Național „Nicu Gane”