„Vocea Basarabiei”, un post de radio românesc

Postul de radio „Vocea Basarabiei” emite în eter, de peste un deceniu, chemarea sângelui prin viu grai românesc. Este, prin atitudine, cel mai consecvent post de radio din Republica Moldova în promovarea valorilor românești de pe ambele maluri ale Prutului.

 

Prin trăirea intensă a sentimentului național, postul de radio „Vocea Basarabiei” a devenit cea mai ascultată voce dintre Prut și Nistru. S-a afirmat curajos în trezirea sentimentului național. Începutul a fost o provocare a voinței de a reuși. Familia Maria și Valeriu Săhărneanu a primit provocarea în căutarea bucăților de adevăr. Timp de jumătate de deceniu, „Vocea Basarabiei” a avut statut de post local în orașul Nisiporeni, după care s-a mutat la Chișinău. Ajuns în capitală, s-au confruntat cu multe probleme, una mai dificilă decât cealaltă. Cei care l-au creat au trecut peste orice obstacol, mergând mai de-parte și crezând din toată ființa lor în reușită. Cei care nu-i priveau cu ochi buni le atribuiau tot felul de învinuiri. Primii nu s-au lăsat însă descumpăniți nici atunci când, din ordinul președintelui comunist Vladimir Voronin, postul a fost oprit să mai emită timp de trei luni. A fost un nou început, o nouă bătălie pentru supraviețuire. Directorul postului, Valeriu Săhărneanu, a bătut la toate ușile guvernanților comuniști. Șefii ministerelor îl priveau încruntați și i se spunea „niet”. A trebuit să învingă obtuzitatea celor care închiseseră postul. Una dintre scrisorile sale a ajuns până și în diplomatul ambasadoarei USA la Chișinău. Voronin a trebuit să cedeze. Un rol aparte la redeschiderea postului l-a avut și regretatul poet Grigore Vieru, care se afla în vizită în Statele Unite. El a mediatizat cazul în Consiliul Mondial Român. Cât a durat guvernarea comunistă au fost multe lovituri. Unele au fost primite de la personaje la care liderii postului de radio se așteptau cel mai puțin. Nici Consiliul Coordonator al Audiovizualului n-a fost mai bun cu ei. Le-a pus tot felul de piedici. Cu amărăciune în suflet, directoarea de emisiune a postului „Vocea Basarabiei”, Maria Săhărneanu, spunea că „au fost depuse peste 200 de cereri pentru aprobarea câtorva frecvențe de emisie”. Au învins, deoarece ei au avut un crez și nu puteau renunța la ființa lor națională. Astăzi, în puține locuri din Republica Moldova „Vocea Basarabiei” nu este ascultată. În toate sondajele, chiar și în cel al Ambasadei USA la Chișinău, se clasează pe locul II după Postul Național „Radio Moldova”, un loc binemeritat, obținut cu multe sacrificii, cu o muncă de ani și ani de zile. Pentru acoperirea întregului teritoriu al Republicii Moldova trebuie mărite frecvențele, dar acest lucru necesită mulți bani și banul este marea problemă. Nici tehnic postul nu se ridică la parametrii funcționali, deoarece aparatura de emisie din dotare începe să fie uzată. S-au căutat sponsori, s-a mers prin diferite locuri pentru a se obține aparatură modernă. Nu s-a prea găsit, dar postul continuă să emită. Colectivul redacțional, majoritar tânăr, este profesionist și dăruit cu pasiune cauzei românești. Motivația sentimentului că nu puteau renunța la acest post a fost aceea că ei se simt români. La emisiunile lor politice, economice, culturale și sportive au fost invitate multe dintre personalitățile marcante ale vieții dintre Prut și Nistru. Din punct de vedere cultural, un invitat constant a fost poetul Grigore Vieru, care astăzi le lipsește tuturor celor care l-au iubit. După cum spunea doamna Maria Săhărneanu: „…eram mai întregi în preajma lui, parcă prezența lui ne îmbărbăta. Acum începem a ne da seama de dimensiunea operei lui. Parcă nu ar fi fost destul ca Basarabia să-l piardă pe Grigore Vieru. Ea a mai pierdut un mare poet născut în Basarabia, la Copăceni, pe Adrian Păunescu.” Directoarea de emisiune amintea: „Într-adevăr, necazurile nu vin niciodată singure. Noi nu am avut un poet din România care să ne consacre atâtea poezii, în care era atâta durere. Atâta sensibilitate trezeau poeziile lui în sufletele noastre, încât pentru asta l-am iubit și ne pare rău că nu mai este. Dar, ca și în cazul lui Grigore Vieru, cred că va vorbi poezia lui. Sincer, cred că, spiritual, am sărăcit, ca popor, după pierderea acestor oameni.” O prezență obișnuită a postului de radio este cea a academicianului Mihai Cimpoi, a poetului și academicianului Nicolae Dabija, a fostului mi-nistru al culturii Ion Ungureanu, poeții Valeriu Matei, Ion Hadârcă. Dintre oamenii politici amintim aici pe primul președinte al Republicii Moldova, pe primul președinte al Parlamentului Republicii, Alexandru Moșanu, și nu în ultimul rând ex-președintele Republicii, Mihai Ghimpu, precum și primarul capitalei, Dorin Chirtoacă. Aceste prezențe dau greutate și credibilitate „Vocii Basarabiei”. Trebuie spus că un colectiv de numai 15 oameni acoperă 24 din 24 ore. Nici atunci când au fost marginalizați nu au renunțat să adopte mesajul românesc. Mai trebuie spus că Rusia deține în Republica Moldova 80% din spațiul informațional. Mereu s-a vorbit, la acest post de radio, despre Unire. Nici în România nu se vorbește public cum se vorbește acolo despre Unire. Cine poate contesta că noi facem parte din același popor, vorbind aceeași limbă, ascultând folclorul sau cunoscând istoria neamului? În fiecare sâmbătă, „Vocea Basarabiei” difuzează o serie de emisiuni care prezintă articolele lui Eminescu privind Basarabia, în lectura lui Ion Ungureanu. Subiectul Unirii trebuie să existe, să se discute, pentru că numai așa se speră că într-o zi va veni și ceasul Reunirii.