O cronică pictată a Fălticenilor

Nu de mult timp, în cadrul manifestărilor „Zilele municipiului Fălticeni”, cu concursul larg al Primăriei orașului – lucru demn de apreciat -, a avut loc, la Muzeul de Artă „Ion Irimescu”- Sala „Pictor Aurel Băeșu” din localitate, vernisajul expoziției de pictură și grafică, sugestiv intitulată „Nostalgii fălticenene”, a cunoscutului artist plastic Gabrel Baban.

 

Membru marcant al Uniunii Artiștilor Plastici din România, autorul are un palmares bogat, realizând, de-a lungul timpului, 16 expoziții personale în țară, vara aceasta expunând și la Roma 24 de lucrări, în cadrul Muzeului de Artă Contemporană „Fante nuova”. De-a lungul timpului, pictorul a participat la 140 de expoziții colective în țară și în străinătate (Ucraina, Belgia, Franța, Moldova, Italia). La toate acestea, se adaugă realizarea unor monumente de artă din urbea natală și din județul Botoșani. Prin tematica lucrărilor prezentate la ultima lui expoziție, artistul realizează, de fapt, o sfidare a timpului, într-o adevărată încercare de a păstra acel farmec inefabil al Fălticenilor bântuit de o istorie nu întotdeauna binevoitoare. Din acest punct de vedere, Gabrel Baban poate fi comparat cu un cronicar înțelept care se străduiește, cu meticulozitate, să conserve anumite imagini și stări vitregite de violența distrugătoare și iresponsabilă a unui regim politic absurd. Lucrările ni se înfățișează ca un semnal de alarmă apărut în urma distrugerilor provocate de excavatoarele comuniste și de protipendada de după 1989. Poate că, în timp, și noi românii vom manifesta acea înțelepciune de a ne respecta mai mult trecutul și valorile noastre incontestabile. Altfel, fără lucrările-mărturie ale unui spațiu cultural consacrat de personalitățile fălticenene, tot mai puțin ne vom aduce aminte că au existat „Casa Stino”, „Mahalaua Nuțu Elman”, „Cabana Dumbrava Minunată”, ,,Clădiri vechi pe Strada Mare” până ce uitarea se va așterne cu vălu-i necruțător. Din acest punct de vedere, expoziția este și un protest pașnic împotriva nepăsării acelora pentru care actul cultural în sine nu prezintă niciun interes. Cu măiestrie și sensibilitate, pictorul a surprins aspecte semnificative din perioada comunistă în tablouri ca: „Înainte de demolare”, ,,Șantiere”, ,,Blocuri în cartierul Maior Ioan”, ,,Filatura de in și cânepă”- imagini care sunt documente incontestabile. Cu o cromatică expresivă, originală, sunt reprezentate zonele limitrofe ale urbei fălticenene care trezesc o anume nostalgie a trecerii, prin farmecul aparte al acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Amintim la acest capitol: ,,Gospodărie la Buciumeni”, ,,Peisaje din Șoldănești”, ,,Dealul Spătărești”, ,,Peisaje din Oprișeni”, ,,Malul iazului”, ,,Biserica Buciumeni”. Cu certitudine, avem de-a face cu un creator de imagini și trăiri originale care întruchipează, în personalitatea sa, valorile perene ale neamului nostru. Pentru un iubitor de artă avizat, și nu numai, lucrările vorbesc de la sine, totul decurge liniștit, așezat aparent fără nici un efort, apanaj al creației autentice. Gabrel Baban face, cu certitudine, cinste urbei natale, opera lui fiind o confirmare a continuității marilor creații românești, o exemplificare a forței noastre creatoare în contextul artei universale. CONSTANTIN BULBOACĂ