Moment capital în termoficarea centralizată suceveană

Municipalitatea suceveană și SC Termica au anunțat semnarea contractului pentru amenajarea unei noi centrale de termoficare în sistem centralizat. Reprezentanții Adrem Invest București, societate care a câștigat licitația ținută în acest sens, sosesc astăzi la Suceava, după ce săptămâna trecută solicitau o amânare pentru finalizarea negocierilor cu finanțatorii externi ai proiectului. Investiția pe care Adrem Invest o va face în Lunca Sucevei se ridică la aproape 50 de milioane de euro, construirea obiectivului urmând a dura minim 2 ani. Centrala termică mixtă pe biomasă și gaze naturale va asigura un tarif de furnizare de 116 lei pe gigacalorie, la gardul unității, preț la jumătatea celui practicat la Termica.
 

Sursă de poluare „în adormire”, CET ar putea dispărea printr-un program de ecologizare și înierbare a haldelor de zgură și cenușă O sursă „în adormire” de poluare cu pulberi aflată pe raza municipiului Suceava, respectiv haldele de cenușă și zgură ale Centralei Electrice de Termoficare (CET), administrate de SC Termica, trebuie închise și ecologizate până în anul 2015. Cel puțin așa declară directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului, Iluță Cocriș, potrivit căruia, în următorul interval de timp, este obligatorie sistarea depozitării, apoi acoperirea cu pământ și înierbarea întinderilor cu reziduuri rezultate din procesul de ardere a cărbunelui în scopul producerii energiei electrice și energiei termice. Cocriș spune că, la această dată, este descoperită o bună parte a depozitul de zgură și cenușă, precum și halda activă, adică cea pe care sunt depuse resturile cele mai recente. Șeful APM recunoaște că, la viteze mari ale vântului, există pericolul ca pulberile cu pricina să fie ridicate și antrenate în zonele limitrofe ale municipiului Suceava. Astfel, cele mai afectate ar fi localitățile din aval, printre care Ipotești, Salcea și Verești, iar în amonte în calea prafului ar sta cartierul Ițcani al Sucevei. Anterior, adică după anul 1989, s-a trecut prin două asemenea episoade de poluare în special zona din josul Sucevei, Cocriș precizând că, în perioadele de secetă accentuată și cu potențial de mișcări atmosferice iminente, cei de la Termica sunt obligați să ia măsuri de stropire cu apă și să asigure menținerea în stare umedă a haldelor cu reziduuri. Aceasta pentru a nu avea de suferit calitatea atmosferei și solului, implicit sănătatea omului, a animalelor și plantelor. „Termica are prevăzut acest lucru în actele de reglementare pe linie de mediu. Însă, în timp, Suceava a avut probleme nu doar cu zgura și cenușa, ci și cu sulfura de carbon și metilmercaptanii de la societatea de celuloză și hârtie Ambro. Astfel, inversiunile termice, circulația curenților pe valea râului Sucevei, precum și direcția NE-SV vântului au făcut ca, în unele perioade, diverse zone din municipiul Suceava și din apropierea acestuia să fie afectate de fenomenul de poluare”, reliefează directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Suceava. Emisiile de gaze acidifiante și pulberi din arderea cărbunilor nu sunt doar surse de poluare a aerului, indirect ele afectând și solul ! De remarcat este faptul că, în acest context, recent, șeful administrației locale sucevene, Ion Lungu, a impus firmelor care lucrează pe șantierele ISPA și POR să transporte și să depoziteze pământul excavat doar pe haldele de zgură și cenușă ale Termica, în Lunca Sucevei. Conform unei informări a APM privind starea mediului, emisiile de gaze acidifiante de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi din arderea cărbunilor nu sunt doar surse de poluare a aerului, indirect ele afectând și solul. „Alături de particulele de carbon, pulberile conțin metale grele și hidrocarburi – dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice –, dar și diferiți alți compuși organici volatili absorbiți. Precipitațiile, vântul și gravitația transferă acești poluanți din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea și acidifierea acestuia. CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul județului Suceava”, se evidențiază în materialul citat. Întrucât, conform prevederilor Directivei nr. 1999/31/CE, SC Termica avea obligația de a sista depozitarea deșeurilor lichide pe depozitul de zgură și cenușă începând cu 1 ianuarie 2010, încă din 2008 a fost emis acord de mediu pentru ecologizarea haldelor în cauză. Astăzi, municipalitatea și-ar putea vedea cu ochii visul de amenajare a unei noi centrale de termoficare în sistem centralizat Problemele legate de poluarea de la CET ar putea fi atenuate și trece pe planul al doilea. Aceasta după ce municipalitatea suceveană și Termica își vor vedea cu ochii visul constând în amenajarea unei noi centrale de termoficare în sistem centralizat. Pentru astăzi, la Suceava este anunțată descinderea unei echipe a Adrem Invest București, societate care a câștigat licitația ținută, în acest sens, de responsabilii locali. În consecință, după mai multe amânări, oficialii din Capitală și cei suceveni vor parafa contractul pentru materializarea noului obiectiv din Lunca Sucevei. Săptămâna trecută, cei dintâi solicitau ca semnarea contractului să aibă loc pe 9 mai, motivându-și cererea prin aceea că, în perioada 28 aprilie-4 mai, reprezentanții legali ai Adrem Invest București sunt antrenați în negocieri cu finanțatorii externi ai proiectului. Aceasta după ce, la începutul lui martie, câștigătorul licitației pentru ridicarea centralei de termoficare în zona Termica obținuse o primă derogare de la termenul-limită de semnare a contractului, stabilit inițial pentru 28 februarie 2011. Șeful executivului local, Ion Lungu, considera atunci că trebuie dat crezare și investitorilor, mai ales pe fondul actualei crize economico-financiare și al reticenței manifestate de unitățile financiar-bancare. Investiția pe care Adrem Invest va trebui să o facă la Suceava se ridică la aproape 50 de milioane de euro, construirea centralei urmând a dura minim 2 ani. Principala prevedere din caietul de sarcini al licitației este cea de asigurare a unui tarif de furnizare de 116 lei pe gigacalorie la gardul unității, preț la jumătatea celui practicat la Termica. După semnarea documentației, investitorul bucureștean va purcede la construirea unei centrale termice mixte pe biomasă și gaze naturale, acest din urmă combustibil urmând a fi folosit în „vârfurile de sarcină”, adică în perioada de iarnă. CET încă va mai avea un cuvânt important de spus în ceea ce privește încălzirea sucevenilor La începutul anului, primarul Ion Lungu anunța că se va renunța la CET și se va trece la încălzirea orașului cu ajutorul cazanelor de apă fierbinte (CAF) de la Ambro. Decizia era justificat prin „sumele colosale” necesare pentru aprovizionare cu cărbune de import, de circa 40-50 de milioane de lei, primăria fiind obligată să preia „toată ineficiența de la Termica”. Aceasta și în condițiile în care firmele de termoficare care se aprovizionează cu huilă superioară de peste graniță nu se bucură de compensări de la bugetul statului, la fel ca unitățile care sunt cliente ale Societății Naționale a Lignitului SNLO Oltenia. Elanul autorităților locale s-a mai temperat, transferul ținând, în proporție mare, și de noua schemă de „bonusare” pentru sistemele de cogenerare. Astfel, de la 1 aprilie a.c., în conformitate cu un ordin al Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice (ANRE), se acordă un bonus la energia electrică produsă în centralele de cogenerare care au ca produs secundar agentul termic pentru prepararea apei calde și încălzire, beneficiar urmând a fi și Termica. În noile condiții, Primăria Suceava are șansa de a plăti mai puțin în contul diferenței dintre prețul de producere și transport al energiei termice și cel achitat efectiv de consumatori. Avantajul este demn de băgat în seamă, mai ales dacă se ține cont și de investițiile deloc de neglijat pe care le presupune pornirea CAF, aflate în conservare. Edilul-șef spune că, pe această temă, va avea discuții cu conducerea Termica, astfel încât, până la 31 mai, să fie luată o decizie fermă privind asigurarea căldurii în sezonul rece 2011-2012. Nu se știe, însă, ce se va întâmpla cu CET Odată cu perfectarea, astăzi, a contractului între Adrem Invest București și partenerii suceveni, actuala Centrală Electrică de Termoficare (CET) ar putea să fie scoasă din joc. Viitorul ei este încă incert, întrucât nicio firmă nu a făcut vreo ofertă la licitația de concesionare a acesteia, organizată, în noiembrie 2010, de administrația locală și SC Termica. Primarul Ion Lungu făcea public, la data respectivă, că Primăria și Termica vor căuta, în continuare, soluții de salvare a centralei în cogenerare, precum și a instalațiilor aferente. „Din păcate, nu s-a prezentat nimeni, nu a fost nicio ofertă. Ne zbatem în continuare, atât Primăria, Consiliul Local, cât și Termica, să găsim soluții și să salvăm patrimoniul societății de termoficare în actuala structură”, sublinia șeful executivului local. Dl Lungu spunea că ar fi existat totuși un amator, firma în cauză fiind interesată mai mult de procedura negocierii directe. De atunci au trecut câteva luni, un rezultat pe această linie lăsându-se încă așteptat. Important de amintit este faptul că, din anul 2002, sistemul de termoficare a reședinței de județ, inclusiv rețeaua de transport și distribuție, sunt concesionate SC Termica Suceava. Firma la care acționar unic este municipalitatea suceveană funcționează în pierdere, iar în condițiile ridicării subvențiilor la combustibili și a ajutorului la încălzirea locuințelor, aceasta riscă falimentul. Pachetul de acțiuni deținut de CL la Termica a fost scos la licitație cu strigare în 10 aprilie 2009, însă la aceasta nu s-a prezentat niciun ofertant. Procedura s-a repetat pe 21 mai, același an, dată la care, de asemenea, nu s-a reușit atragerea vreunui investitor. La sistemul de termoficare centralizat erau branșate 4.800 apartamente, cu aproximativ 60.000 locatari, care aparțin de 104 asociații de proprietari. De asemenea, beneficiari ai CET erau 155 case particulare, 530 agenți economici și 38 de unități bugetare. Producerea căldurii și a energiei electrice pe bază de biomasă a fost prevăzută într-un studiu din 2003 Reamintim că, la finele anilor ’90, în urma unei investiții de 15 milioane de euro, CET a trecut de la producția pe lignit la cea pe huilă, operațiune care a dus la creșterea simțitoare a randamentului, cât și la micșorarea cantității de deșeuri rezultate. Pe de altă parte, în Studiul privind stabilirea strategiei de asigurare a energie termice în municipiul Suceava, întocmit în primăvara lui 2003, în calcul erau luate atât menținerea prezentului sistem de termoficare în sistem centralizat, cât și dezafectarea lui. În cea de a doua variantă, încălzirea consumatorilor din municipiu urma să se facă prin transformarea punctelor termice în centrale de cogenerare sau prin amenajarea de centrale termice la nivel de scară sau de bloc. De asemenea, de remarcat este faptul că, atunci, se avea în vedere ca – în fazele următoare de proiectare – să se analizeze posibilitatea dotării CET cu o instalație de producere a căldurii și energiei electrice pe bază de biomasă. Directorul de atunci al Termica SA, Constantin Plăcintă – acum plecat la câștigătorul licitației pentru noua centrală, Adrem Invest București –, susținea că sistemul centralizat pe bază de cărbune și combustibili lichizi rămâne cel mai fiabil. Aceasta și în condițiile în care, odată cu înscrierea pe calea integrării în UE a României, subvențiile la gazele naturale vor fi ridicate, iar prețurile lor vor trebui aliniate la cele internaționale, caz în care costurile producerii energiei termice în această ultimă variantă vor crește foarte mult. În plus, sublinia Plăcintă, producerea concomitentă a energiei electrice și termice este de natură să ducă la o micșorare a costurilor. Intervențiile de reabilitare a rețelelor și punctelor termice au dus la reducerea pierderilor și la importante economii Potrivit unui studiu din anii ’80 al Institutului de Studii și Proiectări Energetice (ISPE), CET Suceava este amplasată într-o locație total nerecomandată alimentării cu energie termică a municipiului Suceava, diferențele de nivel și distanța mare presupunând, din start, o exploatare ineficientă și, implicit, mari pierderi. La acea dată, studiul a fost, totuși, aprobat, prioritatea fiind satisfacerea necesităților principalului beneficiar, fosta întreprindere de fibre artificiale (IFA). De la darea în funcțiune și până în prezent, CET a funcționat doar cu pierderi, care, în timp, au devenit din ce în ce mai mari. Parțial, ele au fost acoperite prin subvenții de la stat, dar și prin creșterea continuă a prețului energiei termice livrate populației, inclusiv prin penalizări împovărătoare. În contrapondere, în ultimii ani au avut loc intervențiile de reabilitare a rețelelor de transport și distribuție a agentului termic, precum și de modernizare a punctelor termice, acestea concretizându-se în reducerea pierderilor și realizarea de importante economii. Potrivit unei informări a SC Termica, anul trecut a fost produsă o cantitate de energie termică aproximativ egală cu cea din 2009. Însă de remarcat este faptul că, pe acest fond, cantitatea de agent termic livrată efectiv consumatorilor finali a cunoscut o creștere cu 5%. „În 2010, față de 2009, la același nivel al energiei termice produse, se evidențiază o creștere cu circa 5% a cantității de energie termică livrată la consumatorii finali, ceea ce reprezintă reducerea datorată lucrărilor de modernizare și reabilitare efectuate, respectiv a cuantumului pierderilor pe sistemul de transport și distribuție”, reliefează sursa citată. Pe de altă parte, în 2010, Termica Suceava a produs mai puțină energie electrică față de anul 2009. „Energia electrică produsă în anul 2010 a fost cu circa 7% mai mică decât cea realizată în anul 2009, din cauză că s-au efectuat tranzacții numai la nivelul cantităților stabilite de ANRE pe contracte reglementate fără accesarea pieței concurențiale”, evidențiază analiza. În acest context, în 2010 unitatea a funcționat cu cele două capacități de producție 4616 ore, comparativ cu 4702 ore în 2009. Cantitatea de energie electrică produsă s-a diminuat de la an la an, scăzând de la 339.091 MWh în 2006, la 226.311 MWh în 2010. În același interval, energia electrică livrată în sistemul energetic național s-a diminuat de la 269.095 MWh la 170.948 MWh. Termica Suceava deține o cotă de 0,4 % din producția de energie electrică livrată în rețele de către unități producătoare de energie electrică „dispecerizabilă”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: