Astăzi, „Dosarul șpăgii la Vama Siret”

20 de inculpați află la București dacă pupă libertatea, iar al 21-lea pupă Suceava în căutarea libertății

Astăzi, Curtea de Apel Suceava are pe rol judecarea cererii de liberare pe cauțiune introdusă de agent-șef Ilie Zahariuc (47 de ani), din Siret, arestat pe 4 februarie, la București, în ceea ce s-a numit „Dosarul șpăgii la Vama Siret”.
 

Polițistul de frontieră a făcut solicitarea de mai sus acum mai bine de o săptămână și jumătate la instanța care l-a depus după gratii, Curtea de Apel București, însă aceasta și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Suceava. Rămâne de văzut dacă instanța suceveană va accepta să judece un proces de punere în libertate/respingere a punerii provizorii în libertate, din moment ce nu ea a emis mandatul preventiv de arestare. Și alți inculpați în acest megadosar au depus la Curtea de Apel București cereri de liberare provizorie (pe cauțiune sau sub control judiciar). Dintre acestea, până acum au fost declinate Curții de Apel Suceava cele introduse de agent principal Virgil Jităriuc (42 de ani), din municipiul Rădăuți, și agent Iulian Radu (32 de ani), din municipiul Suceava. În cazul în care Curtea de Apel judecă aceste cereri, toate sunt atacabile cu recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Arestări într-un loc, „dezarestări” la 439 km distanță Interesant în toată această nebuloasă în care arestările se fac, contrar practicii judiciare, la București, iar „dezarestările” se judecă la 439 km distanță, este faptul că aceia care au invocat, atunci când le-a convenit, excepția de necompetență a Curții de Apel București sunt însuși procurorii DNA București(!), cei care au sesizat aceeași instanță prin propunerile de arestare. Atunci când nu le-a convenit, la judecarea propunerilor de priponire, după o cursă de 439 km Suceava – București, mediatizată cu tot tam-tam-ul de rigoare, a învinuiților, aceiași procurori au criticat aceeași excepție invocată de apărători. Să constea șpilul acestui ping-pong judiciar în definitivarea urmăririi penale, cu orice urmări, prin stoarcerea, până la secare, a oricărui conținut de lege favorabil acuzatorilor publici? Totul pornește de la interpretarea art. 146, ind. 1, din C. proc pen., care spune că arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale revine instanței care are competența să judece cauza în fond sau celei în a cărei circumscripție se află locul de deținere, locul unde s-a constatat săvârșirea faptei imputate ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Același cod de procedură explică, negru pe alb, la art. 30, de cine este determinată competența teritorială pentru infracțiunile săvârșite în țară. În ordine, exact această ordine și nu alta, prima poziție este ocupată, la litera a, de locul unde a fost săvârșită infracțiunea, celelalte poziții fiind ocupate, de la b la d, de locul unde a fost prins făptuitorul, locul unde locuiește făptuitorul și locul unde locuiește persoana vătămată. Pentru a sintetiza, vom spune că procurorii DNA București și-au dus „clienții” la instanța din localitatea unde se găsește sediul parchetului lor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, recte Curtea de Apel București, lucru perfect legal, dar competentă să judece cauza în fond ar fi Curtea de Apel Suceava. Numai că tot codul spune, în același articol 30, că, atunci când urmărirea penală se efectuează de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul stabilește, prin rechizitoriu, căreia dintre instanțele enumerate mai sus îi revine competența de a judeca, în așa fel încât să fie asigurată buna desfășurare a procesului penal. Care rechizitoriu, veți spune? Acela pe care urmează să-l definitiveze onor procurorii, odată cu parcurgerea urmăririi penale. Și, să spunem că dosarul, din punctul de vedere al urmăririi penale, este gata. Cine judecă? Instanța locului infracțiunii, a locului unde a fost prins făptuitorul, a locului unde locuiește făptuitorul sau instanța locului unde locuiește persoana vătămată. În toate cazurile, instanța este Suceava, pentru că vă veți fi dat seama până acum că la București nu locuiește nicio persoană vătămată în acest caz. Sau o fi locuind?… Cu titlu de amănunt, multe dintre cererile de liberare sub control judiciar introdu-se de inculpații Lotului Siret așteaptă, amânate pentru judecată din cauză de… „lipsă dosar de urmărire penală”. Care dosar unde o fi, unde o fi? Dacă nu e la DNA București, cel care, efectuând urmărirea penală, a cerut Curții de Apel București arestările, atunci e la DNA Suceava? Care nu a efectuat nicio urmărire penală și, în consecință, nu a cerut nicio arestare? Insistând pe aceeași urmărire penală, care azi e aici, mâine-n Focșani, ce-am avut și ce-am pierdut, e greu, dacă nu imposibil de administrat această secțiune a procesului penal la 439 km de locul în care s-a produs efectiv infracțiunea. Altfel, ai 59 de inculpați cărora le freci ridichea până iese untul din ei, determinându-i, în calitate de onorabilă minge de ping-pong cu drepturi procesuale, să-ți asigure ție datele necesare încheierii urmăririi penale, în aceste condiții, nimic altceva decât recunoașterea infracțiunilor. Insuficientă, în sine, rezolvării ecuației judiciare. Regina cu păr pe chept Spuneam mai sus că instanța Curții de Apel Suceava nu e ținută să judece cererile de liberare provizorie ale inculpaților, ea putând, la rândul ei, să-și decline competența, pe motiv că nu ea a operat arestările. Dosarul va ajunge în acest caz la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, care va analiza conflictul de competență negativă intervenit. În tot acest timp, în care o întreagă Românie caută nu’ș ce regină cheală sau plină de păr pe chept, din jocul denumit odată șah sau, mult mai probabil, din jocul denumit poker pe deșelate, iar unii chiar trimit SMS-uri dezlegătoare ale insolubilei enigme pe la posturile naționale de televiziune, procesul e pe rol, soro, chiar dacă nu pe fond, într-o Justiție teribil de unitară, care se uită și ea la televizor, minunându-se, ca românul imparțial, de cum se mai stârpește, cu strigături, la limita abuzului de drept, corupția în țara noastră! Lotul Siret Lista celor care au ajuns după gratii în Capitală începe cu fostul șef al PTF Siret, comisarul Aurel Anea (46 de ani), din municipiul Suceava. Urmează apoi 54 de polițiști de frontieră: agent-șef Ilie Cozmei (44 de ani), din Siret, agent Alina Olivia Mandiuc, (27 de ani), din Siret, agent principal Cătălin Dumitru Zebreniuc, (29 de ani), din Siret, agent-șef Florin Sticleț (36 de ani), din municipiul Rădăuți, agent-șef adjunct Adrian Holcă (33 de ani), din comuna Pătrăuți, agent principal Cristian-Teodor Nicolovici (31 de ani), din municipiul Rădăuți, agent-șef principal Constantin Doru Andrișan (36 de ani), din municipiul Suceava, agent principal Daniel Grigoraș (36 de ani), din municipiul Rădăuți, agent Vasile-Ovidiu Sasu (28 de ani), din municipiul Suceava, agent Iulian Radu (32 de ani), din municipiul Suceava, agent principal Adrian Iuga (41 de ani), din Baineț – comuna Mușenița, agent-șef principal Marcel Coroi (48 de ani), din Măriței – comuna Dărmănești, agent principal Daniel Barbă (32 de ani), din municipiul Rădăuți, agent-șef Manuel-Eugen Costache (36 de ani), din municipiul Rădăuți, agent principal Radu Lucanu (43 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef adjunct Dănuț-Dumitru Neagu (40 de ani), din municipiul Suceava, agent principal Vasile Adrian Bălici (29 de ani), din Vicovu de Sus, agent Adrian Ionuș Grosu (24 de ani), din municipiul Suceava, agent Daniela Căpățînă (43 de ani), din municipiul Rădăuți, agent principal George Jacotă (33 de ani), din comuna Frătăuții Noi, agent George Slevoacă (25 de ani), din comuna Cacica, agent principal Cristinel Țiprigan (33 de ani), din municipiul Rădăuți, agent Traian Constantin Hai (35 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef Constantin Gheorghe Lavric (39 de ani), din comuna Frătăuții Vechi, agent principal Ionel Marinel Gîză (40 de ani), din Salcea, agent-șef principal Luchian Alexandru Posmangiu (42 de ani), din municipiul Suceava, agent principal Adrian Petru Mudrac (28 de ani), din comuna Mihăileni, agent Gheorghe Neamțu (28 de ani), din municipiul Fălticeni, agent principal Fănel Florin Rădăcină (42 de ani), din municipiul Rădăuți, agent șef Nichiforiuc Rodica (45 de ani), din municipiul Rădăuți, agent-șef principal Romis Vasile Luchean (32 de ani), din comuna Dornești, agent principal Gheorghe Alin Pavlovici (32 de ani), din Siret, agent-șef Ilie Zahariuc (47 de ani), din Siret, agent Silviu Georgică Pomohaci (28 de ani), din comuna Șcheia, sub-inspector Bogdan Constantin Rurac (27 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef principal Sorin Doru Strugar (42 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef adjunct Sorin Sumanariu (36 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef adjunct Vasile Secrier (34 de ani), din municipiul Rădăuți, agent principal Virgil Jităriuc (42 de ani), din municipiul Rădăuți, agent-șef principal Viorel Ruște (46 de ani), din municipiul Rădăuți, agent principal Ramona Costiuc (30 de ani), din Siret, agent-șef Toader Ilieși (41 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef Cristian Filipoaia (37 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef Florin Constantin Lupu (38 de ani), din Siret, agent principal Florin Constantin Matei (25 de ani), din municipiul Suceava, agent principal Lucian Ștefan Pintilii (32 de ani), din municipiul Fălticeni, agent principal Loghin Daniel Timoci (37 de ani), din Siret, agent Andrei Ciobanu (25 de ani), din municipiul Suceava, agent-șef adjunct Mihaela Elena Cosic (29 de ani), din municipiul Rădăuți, agent Elena Anca Agapi (27 de ani), din Siret, agent-șef Mihai Doru Tocilă (43 de ani), din Siret, agent Elena Cozminiuc (44 de ani), din municipiul Rădăuți, agent principal ValentinaIoana Sauciuc (27 de ani), din comuna Șcheia, agent George Bogdan Ungureanu (29 de ani), din Siret. Lor li se adaugă patru vameși, toți șefi de tură în PTF Siret: Sorin Constantin Șcladan (41 de ani), din comuna Vicovu de Jos, Nicu Cezar Schipor (38 de ani), din Siret, Lazăr Ungureanu (45 de ani), din municipiul Suceava, Simion Coroliuc (43 de ani), din Siret. 20 de recurenți Astăzi, la Înalta Curte de Casație și Justiție, se judecă recursurile a 20 de inculpați, împotriva prelungirii măsurii arestărilor preventive, care operează, reamintim, până pe 3 aprilie. Cei 20: Cozminiuc, Radu, Andrișan, Grigoraș, Sasu, Sumănariu, Secrier, Jităriuc, Ilieși, Filipoaia, Holcă, Matei, Ciobanu, Cosic, Tocilă, Lavric, Lucanu, Gîză, Căpățînă, și Bălici.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: