,,SPAȚII CULTURALE”

Numărul 14/2011 publică un editorial tranșant, ca tot ce incizează penița Magdei Ursache despre: ,,Încălcarea drepturilor” (scriitorilor). Peniță care continuă în aceeași notă despre ,,Căpușile editoriale (I). Ofuri și editori”, ,,Căpușile editoriale (II). Proprietari fără proprietate” punând degetul pe rana unor dureri actuale ale scriitorimii.

 

Un interviu acaparant, ,,Poezia sinclonizată” realizează redactorul-șef al revistei, scriitoarea Valeria Manta-Tăicuțu, cu poetul Virgil Diaconu. Iată câteva din afirmațiile sale: ,,Obsesia sinclonizării divulgă o creativitate precară”, ,,Niciodată un poet bun din afara generației la putere nu va trece înaintea unui poet optzecist mediocru”, ,,Fabricile de profesori nu sunt fabrici de scriitori”. Două pagini îi sărbătoresc, la aniversară, cu propria-i poezie, pe Radu Cârneci, directorul de onoare al ,,Spațiilor culturale”, și pe Nicolai Tăicuțu! La mulți ani, cu drag! și din partea noastră. Semnează cronici literare Petru Ursache, Mircea Dinutz, Mihaela Malea Stroe, Tudor Cicu, Ion Necula scrie despre ,,Cioran într-o investigație de excepție”, Camelia Manuela Sava despre Marin Sorescu, Florin Dochia despre Albert Camus, Cornel Ungureanu despre Alexandru Ivasiuc, Mioara Bahna despre Eminescu, Mario Vargas Llosa, Diana Vrabie despre Paul Goma, Artemizia-Delia Asănache despre H. Bonciu. Ne prilejuiesc întâlniri cu lumea teatrului Florentin Popescu, Marius Chelaru și Valeriu Sofronie. Publică proză Iulian Moreanu, poezie – Elisabeta Isanos, Leo Butnaru (care semnează și transpunerea în românește a unor versuri de Sofia Parnok), Diana Marinache, Vasile Ghinea, Ion Scorobete. Asupra literaturii, istoriei locale se apleacă Mitu Sălcianu și Petrache Plopeanu. O revistă literară echilibrată (în vremuri dezechilibrate), interesantă, nu o dată captivantă – ,,Spații culturale” de la Râmnicu Sărat. , „ORAȘUL”, 19 (2010), singulara revistă de cultură urbană care apare la Cluj-Napoca, cu Marcel Mureșeanu senior editor, este generoasă și cu arta și literatura. O răsfoim cu plăcere (degajă de senzația lucrului temeinic făcut, cu grijă și pentru formă, și pentru fond), menționând editorialul directorului ei general, Ionel Vitoc, ,,Se vinde limba română!…” (,,«Acasă» se pustiește; «Afară» ne asimilăm. Ce mai rămâne! Limba Română. Aceasta a mai rămas să se vândă.”), ,,Centenarul pictorului Constantin Dinu Ilea”, jurnalul de expoziții al lui Negoiță Lăptoiu (Manuela Preda-Sânc și Constantin Tofan), monedele și monadele lui Marcel Mureșeanu (,,Scrierea de mână și atacul la baionetă se pregătesc să intre-n istorie nu ca într-un cavou, ci ca într-o catedrală pe pereții căreia se va așterne toată istoria lor”), eseul lui Dumitru Radu Popescu, versurile Doinei Cetea, ale Flaviei Teoc, dar și ale suceveanului Vlad Sibechi, premiatul revistei la ediția 2010 a Festivalului literar ,,Magda Isanos – Eusebiu Camilar”, Udești-Suceava, prozele lui Constantin Zărnescu și Lucian Cristea, sărbătorirea lui Aurel Rău la 80 de ani sub condeiul lui Petru Poantă, a lui Pompiliu Manea, la 75 de ani (relatată de Constantin Mustață), prezentările, cronicile de carte semnate de Persida Rugu, Ioan Negru, Mircea Popa, articolele închinate Clujului muzical ș.a. Semnificativ rămâne însă mănunchiul paginilor care acoperă programul revistei, de educație urbană, de implicare a comunității în prezentul și viitorul ei, cu dezbateri, proiecte, rememorări, istorie, pagini care fac din ,,Orașul” un pas hotărât și convingător în direcția susținerii candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală a Europei ,,pentru orizontul anilor 2020”.