Marian Stoicescu
„Considerăm că justiția își va face datoria și până la urmă va da sentința normală. Judecătorii au la dispoziție toate documentele necesare în acest sens și credem că le vor lua în considerare și vor da sentința firească”, a declarat el în continuarea ideii lansate anterior, potrivit căreia „Proprietatea statului nu poate sta la dispoziția oricui, care, prin documente mai mult sau mai puțin reale, solicită terenuri din patrimoniul său”. Pe 1 martie, statul român, reprezentat de Regia Națională a Pădurilor și Direcția Silvică Suceava, își joacă ultima carte vizavi de cedarea a aproximativ 166.000 ha de pădure către Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei. Înalta Curte de Casație și Justiție va decide de mărțișor nu doar soarta unui suprafețe considerabile de pădure, astăzi a statului, respectiv a județului Suceava, ci – s-a afirmat – și cea a zeci de silvicultori suceveni care muncesc în 17 ocoale silvice ale DS Suceava, predispuse retrocedării. George Celsie, inginer silvic în cadrul instituției sucevene, specializat deja în litigiul cu Fondul Bisericesc, a afirmat că un semn bun pentru cauza statului a fost că Înalta Curte de Casație și Justiție a acceptat depunerea de noi probe. „Avem șanse. La 1 februarie am depus un dosar consistent în care am strâns și alte probe consistente prin care ne putem susține cauza. Spun ce a spus și domnul președinte Stoicescu. Cine are ochi să vadă, va vedea. Nu putem da iama în pădurile statului. Suntem singura țară din fostele țări socialiste care a procedat în așa manieră, în timp ce celelalte au găsit alte variante legale pentru a păstra intact fondul forestier al statului”, a spus reprezentantul DS Suceava. Lupta Regiei Naționale a Pădurilor pentru pădurile statului datează deja de ani buni. Unitățile de cult din județul Suceava – parohii, mănăstiri, schituri și filii existente la data aplicării legii – au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetație forestieră, suprafața totală cu care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fost pusă în posesie fiind de peste 16.000 de hectare, aici fiind incluse și unitățile de cult care nu aparținuseră de vechea Mitropolie a Bucovinei. În noiembrie 2004, printr-o Ordonanță de Urgență emisă de fostul guvern, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobare a acestei ordonanțe a fost considerată neconstituțională de Curtea Constituțională. Comisia județeană de fond funciar Suceava și-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competența de soluționare a cererii Fundației Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafețe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure, motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar și al Legii 247/2005 a proprietății. Potrivit unei note prezentate în susținerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina ar fi avut, de la înființare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere și nu de proprietate, fiind o fundație înființată de stat. Cererea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților privind acordarea, de către Guvern, Fundației Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundație de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acționează doar în numele unei persoane juridice, și nu pentru realizarea unui interes public general. Guvernul avea să renunțe însă la această acțiune, mai ales că Înalta Curte de Casație și Justiție recunoscuse Fundației, încă din 2005, calitatea procesuală. Tribunalul Suceava a admis în martie 2007 cererea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafețe de pădure și obliga statul român, RNP, Direcția Silvică Suceava, să pună la dispoziția FBOB o suprafață de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timișoara. Curtea de Apel Timișoara a stabilit, în decembrie 2009, menținerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007 prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafață de 166.613 hectare de pădure. În prezent, RNP a epuizat toate căile de atac legale, sentința din 1 martie a Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind ultima de care se leagă speranța sa de a rămâne în posesia celor peste 166.000 ha de pădure. Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților îi rămâne însă deschisă calea către o rezolvare a litigiului prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Comentarii