Românii din Italia cer să plătească retroactiv contribuții la pensii

Asociația Românilor din Italia (ARI) solicită din nou Ministerului Muncii găsirea unei soluții pentru că românii care au muncit la negru în trecut să-și poată achita retroactiv contribuțiile la pensie, pentru a-și completa stagiul de cotizare. Asociația noastră, bazându-se pe semnalele din comunitatea românească, propune o soluție care să aducă avantaje tuturor.

 

Guvernanții din România se împrumută de la FMI pentru a plăti pensii. Românii din străinătate pot da o mână de ajutor. Cei mai mulți dintre ei au muncit la negru cel puțin o perioadă, ei ar putea să își completeze acum perioada de contribuție lipsă. Sistemul național de pensii din România are nevoie de acești bani, iar românii care au muncit la negru, de cele mai multe ori siliți de împrejurări, pot spera la o bătrânețe mai senină, cu o pensie minimă asigurată, la vârsta la care nu vor mai putea munci. Asociația noastră a cerut încă din 2004 Guvernului României, pe atunci condus de Adrian Năstase, să aprobe o asemenea măsură. Atunci părea că se rezolvă, au fost semnale pozitive, dar apoi chestiunea a fost uitată. Asociația noastră a propus același lucru și în anul 2009, printr-o scrisoare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și președinților comisiilor de muncă și egalitate de șanse din Parlamentul României. Ministerul Muncii ne-a răspuns anul trecut că nu se poate, întrucât nu există temei legal pentru plata retroactivă. Noi tocmai asta cerem, să se găsească o bază legală pentru că românii să-și completeze anii de pensie. În răspunsul ministerului din 2009 se spunea: „Unul dintre principiile pe baza căruia se organizează și funcționează sistemul public de pensii este principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public de pensii. În prezent, nu există temei legal pentru plata retroactivă a contribuțiilor de asigurări sociale pentru perioadele anterioare datei încheierii unui contract de asigurare socială”. Menționăm ca principiul contributivității nu se aplică în cazul unor categorii, care și-au stabilit pensia prin lege. De ce nu se poate face o derogare de la acest principiu și în cazul românilor din străinătate care vor să plătească retroactiv? Dacă nu există temei legal, nu înseamnă că nu se poate gândi o asemenea lege, care să nu încalce reglementările naționale și europene. Acești oameni vor să dea, nu să ia bani de la stat. Traian Băsescu a declarat recent că le mulțumește celor care trimit bani din străinătate, în loc să ceară ajutor de șomaj din România. Dar cu ce preț trimit bani acești oameni? Foarte mulți au muncit și muncesc la negru, mulți se accidentează și mor pe șantiere din străinătate, iar dacă vor să se întoarcă acasă, sunt priviți cu ostilitate, pentru că sunt considerați o nouă cheltuială pentru stat. Conform calculelor noastre, dacă 500.000 de muncitori români ar plăti pentru o perioadă de 15 ani o sumă de 100 euro lunar, 9 miliarde de euro, aproape jumătate din împrumutul de la FMI, ar putea intra în vistieria statului, la bugetul de asigurări sociale. Sute de mii de români au emigrat în masă în ultimii 15 ani din România către țări din Uniunea Europeană, în principal către Italia și Spania, iar majoritatea au muncit mai întâi ilegal sau neregulat, până la obținerea unui contract de muncă. Mulți dintre ei au muncit legal o perioadă în România înainte de a pleca, au plătit câțiva ani contribuțiile de asigurări sociale, dar nu au șanse să-și mai completeze numărul minim de ani de contribuții pentru a avea dreptul la pensie. În februarie 2010, Valentin Mocanu, secretar de stat din Ministerul Muncii, în vizită la Roma, i-a avertizat pe românii care muncesc “la negru” că trebuie să se gândească la riscul de a nu putea beneficia de pensie. “Una dintre întrebările pe care o pun cel mai des românii, cei care au lucrat la negru, este legată de ce se va întâmpla cu pensia lor. (…) Anii aceștia nu mai pot fi recuperați și poate asta va da de gândit celor tineri, care intră pe piața forței de muncă și care lucrează la negru, sunt convins, nu din proprie voință, ci pentru că sunt constrânși de situație”, a declarat Valentin Mocanu pentru Agerpres. Se știe deci la București că românii din străinătate muncesc la negru, se știe că nu vor putea avea pensie, dar nimeni nu vrea să facă nimic. În aprilie 2010, ca răspuns la o interpelare a deputatului William Brînză, care cerea și el evaluarea posibilității de achitare retroactivă a contribuției la pensie, ministrul muncii, Mihai Șeitan, a răspuns: “Față de propunerea de plată retroactivă a contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat, considerăm că aceasta ar putea fi, eventual, acceptată, numai pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, data de la care se datorează contribuții individuale la asigurări sociale. Anterior acestei date nu se datora contribuție individuală de asigurări sociale, o astfel de contribuție fiind achitată numai de către angajator, având ca bază de calcul fondul total de salarii”. Deci s-ar putea, pentru perioada de după 2001. Dacă ne mai gândim, poate s-ar putea din 1990. Asociația Românilor din Italia a fost înființată în anul 2003, pentru apărarea drepturilor românilor din Italia. EUGEN TERTELEAC, președintele Asociației Românilor din Italia (ARI)