Suceava a fost aleasă ca locație pentru amplasarea unui proiect internațional inovator în ceea ce privește independența energetică, prin construirea unui campus universitar, conform afirmațiilor lui Michael Bird.
Suma alocată Universității Suceava ar fi de 300 milioane de euro pentru acest proiect ce are ca scop independența energetică. Se dorește construirea de clădiri durabile și se caută și sponsorizări, pe lângă banii de la UE.
Proiectul prevede construirea de cămine, oficii, spații de curs, spații verzi de peste 30 de hectare de terenuri agricole pe care Ministerul Agriculturii le-a dat Ministerului Educației.
„Vrem să creăm un mic oraș ecologic”, a afirmat Peter Oostveen, consultant olandez, unul dintre promotorii acestui proiect de la Architectural Group. […] „Aceste concepte sofisticate, revoluționare și independente energetic sunt mai incitante pentru atragerea de fonduri UE”, a afirmat dl Oostveen, care mai este cunoscut în România pentru importantul său rol în reabilitarea Muzeului Național de Artă.
Acum Universitatea suceveană este supraaglomerată. Sunt cam 14.000 de studenți în oraș și universitatea a fost nevoită să refuze 800 de studenți în 2008, deoarece nu dispune de suficient spațiu pentru studii. Noul campus ar putea să găzduiască între 10.000 și 12.000 de studenți, dintre care 4000 ar putea locui permanent în campus. […]
Pentru a fi independent energetic, campusul va folosi energia geotermală (dacă e posibil), care va pompa apa, jos, în subteran, unde are loc încălzirea și apoi va fi readusă la suprafață, caldă. Acoperișurile vor fi prevăzute cu panouri fotovoltaice. Din cauză că vânturile nu favorizează locația nu vor fi folosite turbine. Varianta de siguranță pentru această aprovizionare cu energie va fi o instalație de biomasă, generatoare de putere, care va folosi așchiile de lemn și gunoiul. Un obstacol în aplicarea tehnologiei solare ar fi costurile cu construirea panourilor care sunt destul de scumpe față de beneficiile de energie. Dl Oostveen consideră că se pot căuta panouri solare mai ieftine.
Noua construcție va fi făcută cu lemn din pădurile zonei și ca izolație va fi folosit mortar tradițional, făcut din noroi și paie. Aspectul clădirii nu este important, ci ceea ce va rezulta. „Trebuie să înțelegem că, dacă până acum arhitectura era cea importantă, situația se schimbă și tehnologia trece pe primul loc“, mai afirmă Oostveen. Universitatea suceveană va colabora cu Universitatea din Delft, Olanda, și cu Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“ din București pentru elaborarea proiectului.
Proiectul mai prevede ca sub campus (în subsol) să se construiască un auditorium de 1200 locuri, care poate fi divizat astfel încât se vor putea ține prelegeri, conferințe sau concerte, se pot amenaja cinematografe sau chiar un teatru. Scopul este acela ca un spațiu foarte mare să fie folosit pe tot parcursul zilei.
Pe spațiile verzi vor fi cultivate plantele specifice zonei, deoarece ele sunt adaptate la mediul natural și se vor salva bani și muncă. Aceste zone verzi, cu spațiu suficient, vor fi prilej de socializare. Aici se pot construi o grădiniță, un spital și o școală, care pot deveni și ele parte a comunității locale.
Noul proiect are sprijinul unor experți de la finanțe, asigurări, arhitecți și de la mediul înconjurător, dintre care mulți sunt olandezi. Până în prezent, s-a făcut un prestudiu de fezabilitate. Pentru elaborarea studiului de fezabilitate și planului de afaceri trebuie alocate patru milioane de euro. În momentul în care acest lucru este rezolvat și se aprobă finanțarea, dl Oostveen crede că peste cinci ani va începe construcția. Aceasta înseamnă că startul cel mai apropiat al lucrărilor ar putea fi în 2011.
În acest proiect 60 la sută din finanțare va fi din fondurile de dezvoltare regională ale UE, iar restul de 40 la sută ar putea fi de la persoane private, sponsorizări directe sau private, sisteme de parteneriat.
Dorința de a putea lua 180 milioane euro de la UE este un țel cam greu de atins. Dar dl Oostveen, un optimist prin excelență, consideră că o “înțelegere între țări” și chiar între o țară de pionierat ca România și o altă națiune din UE, ar mai reprezenta o șansă de obținere a fondurilor.
Se speră, de asemenea, ca prin construirea acestui campus să se revigoreze cultural orașul și împrejurimile. Suceava are 120.000 de locuitori, dar nu are un teatru sau un cinematograf, pe care noua universitate le-ar putea oferi.
De asemenea, Suceava nu are o sală de concerte, nici orchestră, spre deosebire de Cernăuți, oraș ucrainean, cu un număr mare de populație vorbitoare de limba română, care are filarmonică ce ar putea folosi spațiul de concert din Suceava. Orașul ucrainean este la o distanță mai mică de 100 km, legătura făcându-se printr-un drum internațional. Acest lucru ar putea fi o șansă de a încuraja dezvoltarea transfrontalieră regională, o temă care pasionează UE.
“România poate fi considerată o poartă pentru Europa pentru fostul drum al mătăsii”, a mai adăugat dl Oostveen. “Universitatea Suceava, cu parteneriatele sale cu universitățile din Cernăuți și Chișinău ar putea fi, de asemenea, un centru unde s-ar putea preda chineza, rusa și araba și mai poate deveni catalizator pentru stimularea dezvoltării schimburilor comerciale cu Rusia, Marea Neagră și Marea Caspică”. (articol apărut în „The Diplomat”; traducere și adaptare Anca Câmpan)
Comentarii