Adresându-ne astfel de întrebări, am da sens nu numai vieții noastre, ci și trăirii colective a societății noastre
Dr. Tudor Bălinișteanu, cercetător, Irlanda: …Îmi spune că am abandonat un mod de a fi care presupune preocuparea cu teme fundamentale, “mari”, legate de ființare dincolo de lumea materială. Că legitimitatea unor astfel de preocupări nu înseamnă a propune o evadare din lumea materială, ci un mod de relaționare socială prin care ne-am împlini la un nivel mai profund al firii noastre umane. Adresându-ne astfel de întrebări, nu numai nouă înșine, ci și celor din jur, am da sens nu numai vieții noastre, ci și trăirii colective a societății noastre.
Generațiile care vin nu-l vor putea asasina a doua oară
Eugen Axinte, scriitor: Incitantă întrebare. Vocaționând însă la viitor, așa cum sună chiar întrebarea, cred nu doar în accentele polemice, necesare – la urma urmelor – generației actuale. Dincolo de orice polemică, Nemuritorul pare să se fi născut la vremuri de mare cumpănă pentru nația noastră și a lumii. În această perspectivă, nu-i putem găsi un egal. Mesajul ontic eminescian prevalează planurilor de conștiință axiologic și gnoseologic, de aceea el nu se adresează unui anumit timp istoric, ci duratelor și genunilor. Trecutul, prezentul și viitorul sunt una. Știa acest lucru cu supramăsură, știa, tot atât de bine, că aparține unui neam nemuritor: neamul ramanilor / Poporul Luminii. Generațiile care vin îl vor înțelege mult mai bine decât noi. Nu-l vor putea asasina a doua oară. Empatia eminesciană vibrează permanent în conștiința colectivă a românilor. Eminescu este, să zic așa, un fel de empireu al românilor. „La ce statornicia părerilor de rău, / Când prin această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre și umbra unui vis?” – iată una dintre acele ziceri eminesciene care cuprind, fenomenologic, esențele, eideza lumii. Visul eminescian se va împlini, simt, cât de curând. Abia după împlinirea acestui vis vom avea răgazul să-i ascultăm zicerea, la jarul stelelor.
Eminescu trebuie reconsiderat ca reper fundamental în poezie
Prof. Lucian Ioniță: 1. Eminescu este puțin studiat și cunoscut ca publicist și dramaturg. 2. Rolul lui Eminescu în crearea unui fond valoros de carte pentru biblioteca din Iași trebuie redescoperit. 3. Eminescu a fost un mare culegător de folclor. Catedrele de literatură populară (folclor) ar trebui să creeze un curs pe această temă. 4. Despre Eminescu, descoperitorul de talente, s-a vorbit și scris relativ puțin (prietenia cu Creangă; colaborarea cu Slavici, Caragiale etc.). 5. Pamfletarul, proza-torul Eminescu sunt puțin studiați. 6. Eminescu trebuie reconsiderat ca reper fundamental în poezie și, prin această prismă, ar trebui reinterpretat. 7. Eminescu este un „om universal”.
Comentarii