În ,,România literară” nr. 28, două duioase și jucăușe pagini sunt închinate de Alex. Ștefănescu Fiul amintirii și creației lui Alex. Ștefănescu Tatăl – ,,Jocuri și jucării de altădată”(cu ilustrații semnate de celălalt fiu al său – Linu).
Din tableta evocatoare reținem întâlnirea din dreapta și stânga Prutului a lui Alex. Ștefănescu Tatăl (refugiat în Bucovina) cu tatăl său, rămas în Herța, la o dată și o oră stabilite prin corespondență, întâlnire intrată ,,în mitologia familiei noastre”: „Bătea un vânt puternic și cei doi nu și-au putut auzi vocile, dar și-au făcut semne de recunoaștere cu mâinile”, precum și, referitor la textul publicat, ,,speranța că va interesa pe vreun etnograf și, mai ales, că îi va emoționa pe acei cititori care au nostalgia perioadei dintre cele două războaie mondiale”. Însoțim acest semnal cu bucuria readucerii în memorie a autorului ,,Jocurilor și jucăriilor de altădată”, distins colaborator al ziarului ,,Crai nou”. Un domn elegant, un aristocrat cu un condei când sarcastic, apropo de răutățile și incorectitudinile zilei, când impregnat de dorul ținuturilor natale > Și, de asemenea în numărul 28 al ,,României literare”, unul din frumoasele poeme ale poetei Adela Popescu – ,,Sens”, precum și o prezentare, aparținând cunoscutului critic și eseist Joao Bigotte Chorao a romanului ,,Acasă” de Mihail Zamfir, recent lansat la Lisabona, prezentare tradusă din portugheză de Micaela Ghițescu. În ce ne privește, nu rezistăm tentației de a adăuga amănuntul că amândouă scriitoarele, și dna Adela Popescu, și dna Micaela Ghițescu, s-au aflat în Bucovina, în perioada apariției și lecturii acestui număr bogat în prieteni, din care ne zâmbesc și traducătoarea Anca Milu-Vaidesegan, dir. adj., și poetul Virgil Mihaiu, dir., la Institutul Cultural Român din Lisabona, la înmânarea premiilor Mișcării Arta Contemporană din Capitala Portugaliei, cu care au fost distinși instituția și directorul ei > Reîntorcându-ne la Alex Ștefănescu Fiul, am reținut, de data aceasta din ,,România literară” nr. 29, pe lângă apariția noului său volum, ,,Cum te poți rata ca scriitor”, și vestea lansării acestuia la Librăria ,,Mihail Sadoveanu” din București, cu participarea autorilor și a invitaților săi, Radu Paraschivescu și Lidia Bodea (fiica scriitorului câmpulungean George Bodea) > De asemenea, reîntorcându-ne, cu nr. 30 al aceleiași reviste, la Adela Popescu, semnalăm pagina pe care cunoscutul cercetător literar Al. Săndulescu o consacrată recentei ediții îngrijite de poetă și dedicată amintirii soțului ei, carte lansată recent și la Iași, și la Suceava – ,,A fost odată George Muntean. Remember”; vorbind de meritul ediției și felicitând-o pe autoare pentru ,,frumusețea gestului de suprem devotament”, Al. Săndulescu îi face și un cald portret omului și cărturarului George Muntean: ,,Zâmbitor, optimist, săritor să-l ajute pe celălalt în fel și chip, mereu activ în varii domenii, purtând în sufletul său o busolă imaginară, care indica nu atât Nordul (deși fizic se potrivea și el), cât Bucovina, satul natal Bilca, pământul părinților, tăiat în două de granița impusă, cu un gros și criminal creion roșu, de Molotov. Cea mai mare parte a preocupărilor de istoric literar, de folclorist și de editor, de neostenit jurnalist și de conferențiar în atâtea locuri din țară și din lume, de om politic, îmbătat de prea multe iluzii, s-au desfășurat sub semnul acestui permanent punct cardinal” > În nr. 7 al revistei lui Nicolae Băciuț, ,,Vatra veche”, Ion Filipciuc semnează partea a II-a a articolului său despre ,,Debutul filosofului Al. Bogza” > În ,,Convorbiri literare”, numărul pe iulie 2009, Ion Beldeanu (care se apropie de zodia frumoasei sale aniversări) este publicat cu un grupaj de versuri.
Comentarii