Comunitatea științifică românească a mai pierdut o valoare. Vineri, 3 iulie 2009, a trecut „Dincolo” profesorul universitar ieșean Dumitru Irimia (21 octombrie 1939), o personalitate științifică plurivalentă și polimorfă. Opera sa este o sumă de studii moderne în care se intersectează lingvistica generală și filosofia limbii, lingvistica comparată a limbilor romanice și comparativismul cultural, stilistica generală și stilistica aplicată, poetica și retorica, istoria limbii și gramatica limbii ro-mâne contemporane.
Absolvent al școlii filologice ieșene (1962) și doctor al Universității „Al. I. Cuza” (1976), cu stagii de pregătire la universitățile din Venezia și Perugia, a fost nu numai profesor la o catedră universitară, ci și coordonator și mentor al mai multor organizații și organisme științifice din țară și din străinătate, redactor al unor publicații de lingvistică generală și lingvistică comparată, coordonator al multor volume de comunicări științifice (inclusiv studențești), autor a peste 300 de studii și articole și a 8 volume monografice (din domeniul stilisticii și al gramaticii limbii române contemporane), autor a 6 cursuri universitare publicate în România și în Italia.
Profesorul s-a dedicat discipolilor săi cu o generozitate rar întâlnită astăzi. Nu numai doctoranzii săi (peste 30), dar și studenții săi au simțit influența benefică a unei personalități puternice și altruiste. A fost cu adevărat un model.
A excelat și s-a individualizat în ansamblul științelor filologice contemporane într-un domeniu deschis la începutul secolului al XX-lea de personalități complexe ca Philippide, Rosetti, Coteanu, Coșeriu, și care a culminat, în contemporaneitate, tocmai prin cercetările sale științifice, mai ales în domeniul eminescologiei.
De remarcat că și lucrarea sa de licență și teza de doctorat au abordat acest domeniu. Prețuirea sa imensă pentru Eminescu s-a concretizat în zeci de studii, în realizarea unor ediții de poezii ale lui Eminescu, în întemeierea Catedrei Eminescu și a Colocviului Național Studențesc „Mihai Eminescu”. Dar, mai presus de toate, eminescologul din Dumitru Irimia a reușit să adune și să coordoneze un grup de specialiști, cei mai mulți tineri, pentru realizarea impunătorului și foarte importantului Dicționar al limbajului poetic eminescian, lucrare de referință pentru exegeza, poetica și stilistica eminesciană. Este cea mai importantă lucrare de eminescologie de la finalizarea ediției Perpessicius.
Poate nu este întâmplător faptul că eminescologul Dumitru Irimia a fost obsedat de o temă culturală cu puternice implicații politice: Basarabia și Bucovina. A preluat, parcă, durerea celui care a scris Doina. Cursurile pe care le-a susținut la universitățile din Bălți, Chișinău și Cernăuți, manifestările științifice, colocviile și conferințele pe această temă, l-au situat în avangarda unei mișcări culturale pentru recuperarea valorilor naționale de dincolo de Prut.
* * *
Pentru școala filologică de la Universitatea din Suceava, profesorul Dumitru Irimia a fost marea șansă. La reînființarea Facultății de Litere a Universității „Ștefan cel Mare”, în 1990, a oferit cu bunăvoință din competența, timpul și energia sa – ceea ce nu-i puțin lucru.
Autoritatea sa științifică i-a ajutat pe tinerii specialiști convocați în acei ani grei să reia cursul întrerupt al învățământului filologic. Prezența sa în Catedra de limbă și literatură română, ca titular al cursului de Lingvistică generală, a declanșat emulație profesională și, în timp, a determinat constituirea unui centru de cercetări interdisciplinare. Așa a apărut la Suceava Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului „Eugen Coșeriu”, prin care facultatea noastră a intrat în circuitul manifestărilor academice de prestigiu european.
Poate încă nu putem evalua exact impactul pe care această personalitate a vieții universitare, științifice și publice l-a avut și îl va avea asupra culturii românești. O retrospectivă asupra operei științifice, a actului profesional, a creației sale culturale naște imaginea unui mare om de cultură.
Catedra de limba și literatura română, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Comentarii