Dezvoltarea urbanistică din zona noului campus universitar trebuie strict monitorizată

Consilierul județean liberal Mihai Aurel Steiciuc a solicitat, luni, în plenul CJ Sucea-va, o întâlnire de urgență între reprezentanții primăriilor Suceava, Moara și Șcheia cu comisia de urbanism a CJ, pentru a se ajunge la un acord privind dezvoltarea urbanistică a zonei din preajma celui de-al doilea campus universitar din municipiu, care se află în construcție.

 

El a arătat că deja în preajma campusului ar urma să fie construite o stație de concasare betoane și un depozit de construcții. „Din lipsa unei abordări comune, zona se va dezvolta haotic. Dacă nu reușim să coordonăm, în plan urbanistic va fi un eșec”, a apreciat Steiciuc. La rândul său, șeful executivului județean, Gheorghe Flutur, a arătat că este necesară o abordare unitară urbanistică în zona campusului universitar și a cerut ca, până la începutul lunii iulie, reprezentanții CJ Suceava și ai primăriilor pe raza cărora se construiește campusul să reglementeze situația. Guvernul a alocat acum doi ani 30 de hectare de teren extravilan comunei sucevene Moara pentru construcția celui de-al doilea campus universitar al municipiului. Planul urbanistic zonal a fost finalizat în decembrie 2008 și a fost aprobat de Consiliul Județean Suceava și tot în luna decembrie 2008 cele 30 de hectare de teren din extravilanul comunei Moara au fost trecut prin hotărâre de consiliu local în intravilanul comunei respective. Conducerea Universității sucevene speră ca în anul 2010 să înceapă efectiv lucrările la Campusul II al Universității “Ștefan cel Mare” Suceava, costul întregii investiții fiind estimat la 300 de milioane de euro. Potrivit planului urba-nistic și al studiului de prefezabilitate, Campusul II al Universității sucevene ar urma să aibă o zonă cu spații de învățământ și cercetare, o zonă cu restaurant și casă de cultură și muzeu, o zonă sportivă cu bazin de înot, sală polivalentă, bazin nautic, o zonă administrativă și de întreținere, o zonă cu grădină botanică și parc dendrologic ce cuprinde sectorul serelor, sectorul dendrologic și vegetație, sectorul plantelor ornamentale, rozariul, sectorul taxonomic, sectorul florei globale, al vegetației de stâncărie, al vegetației de baltă, sectorul plantelor utilitare. Totodată, în zona liberă vor fi realizate o grădină japoneză cu un pavilion pentru servitul ceaiului și cafelei, dar și o mică grădină franțuzească. Proiectul mai prevede rea-lizarea unui canal pentru canotaj care să aibă lungimea de 500 de metri, lățimea de 30 de metri și adâncimea de trei metri.